România, țara UE cu cei mai puțini pensionari care lucrează

România este țara UE cu cel mai mic procentaj al pensionarilor pentru limită de vârstă care lucrează, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu doar 1,7% (albastru deschis pe infografic), ne situăm la mare distanță de Grecia (4,2%) și Spania (4,9%) situate înaintea noastră la coada clsamentului de profil. Pentru referință, menționăm că media europeană s-a situat în 2023 la valoarea de 13%.

La polul opus, în topul persoanelor ieșite la pensie dar care continuă să lucreze, se află țările baltice, cu Estonia la 54,9% (altfel spus, acolo așa se obișnuiește), Letonia (44,2%) și Lituania (43,7%). De remarcat, la vecini indicatorul apare peste media UE, cu 16,7% în Bulgaria și 19,9% în Ungaria, ceea ce ar trebui să dea de gândit.

Analiza Eurostat mai aduce câteva elemente surprinzătoare din perspectivă socio-culturală. Astfel, se afirmă că în Danemarca (61%), Olanda (59,6%) și Italia (51,7%), pensionarii care lucrează o fac pentru că le place să lucreze. În schimb, România apare pe locul 2 la necesitatea de a lucra pentru a obține venituri suplimentare motivează, cu 54,3%, între Cipru (68,6%) și Bulgaria (53,6%). Ceea ce este mult mai puțin cazul în Suedia (9,4%), Cehia (12,4%) sau Luxemburg (14,4%).

Dacă intersectăm cele două aserțiuni, ar rezulta că pensionarii noștri nu prea se înghesuie să lucreze pentru că se mulțumesc cu sumele primite de la asigurările sociale de stat, unde figurăm pe primul loc în UE ca pondere în totalul veniturilor personale după vârsta de ieșire din activitate, de puțin peste Bulgaria și Ungaria (se pare că așa este la nivel regional).

Pentru a completa coordonatele principale ale acestui tablou ce arată poziția noastră relativă în UE, trebuie amintită și plasarea noastră pe podiumul celor mai mici vârste medii de ieșire efectivă din activitate. Cu 59,5 ani, România se află sub pragul psihologic de 60 de ani, ușor peste Slovenia (58,3 ani) și Grecia (58,6%) dar imediat după Austria (59,6%).

De reținut, limita de vârstă legală a fost majorată în ultimii zece ani de la 63 ani bărbații/61 de ani femeile până la 65 de ani în Slovenia și de la 65 de ani până la 67 de ani în Grecia. Ceea ce arată că nu e suficient să se prevadă limite tot mai mari în lege dacă rămân tot de felul de excepții, cu efecte remanente pe termen lung (atenție, Danemarca are o medie de 65,7 ani la o limită de 67 ani).

În fine, pentru reflecție și în atenția factorilor de decizie, România avea în 2012 cea mai mică vârstă legală de pensionare din UE pentru femei, și anume 59 de ani și 4 luni. Acum, pe principii de contributivitate corect calculate, pensia medie la femei este de doar două treimi în raport cu cea a bărbaților, ceea ce face dificilă adoptarea unor măsuri de creștere ce nu pot fi decât uniforme.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0