România trebuie să îşi îmbunătăţească rata de absorbţie a fondurilor europene

Viitorul României e de neconceput în afara UE. O demonstrează recentele evoluţii în pandemia de coronavirus. Dincolo de alte consideraţiuni, componenta financiară e esenţială, deşi uneori politicienii se joacă şi o folosesc drept o marotă electorală: o idolatrizează, atunci când se adresează electoratului progresist şi o minimizează acolo unde bazinul de alegători are o componenţă preponderent fără educaţie (de orice fel, nu numai financiară). România a avut de câştigat, pe parcursul celor peste 13 ani de la intrarea în UE, o sumă importantă, fără de care economia noastră ar fi fost azi cu mulţi paşi în urmă (am atras peste 56 de miliarde de euro, contribuind cu mai puţin de 20 de miliarde euro).

Desigur, nu toate lucrurile sunt roz. Şi nici cifrele mari nu ar trebui să ne ducă în extaz prea uşor, pentru că de la alocare până la atragere şi decontare drumul e lung şi anevoios. Traseul include multe etape birocratice (ceea ce înseamnă, după cum am văzut deja, şi multiple posibilităţi de fraudare) şi reuneşte, dincolo de beneficiarul final, consultanţi şi bănci. Uneori lucrurile ies bine, alte ori mai puţin bine: totuşi rămânem o ţară cu o rată de absorbţie sub media UE. Şi asta chiar dacă în 2020 lucrurile par să fi prins o viteză mai mare.

Despre situaţia în care arată bugetul României pe componenta venituri, nu mai e nevoie să vorbim (deficitul bugetar a depăşit 5,18% deja), la fel nici despre cheltuielile excepţionale legate de gestionarea coronacrizei. Componenta fonduri europene poate însemna enorm în bugetul pe anul în curs şi mai ales pe următorii doi ani. La felul în care arată infrastructura României, la felul în care arată *dotările* gospodăriilor României, la felul în care arată nivelul de capitalizare a companiilor din ţara noastră (în special IMM) necesitatea îmbunătăţirii rateli de absorbţie e vitală. Nu aş da deoparte nici componenta socială, democratică, ţinând cont de discuţiile din ce în ce mai *apăsate* privind acordarea fondurilor europene condiţionat de respectarea statului de drept.

Ce ne aşteaptă

Cel puţin la capitolul alocări iniţiale pentru exerciţiul multianual 2021-2027, România va avea alocate în total fonduri europene de aproape 79,9 de miliarde de euro prin planul european de relansare Next Generation EU (NGEU) și Cadrul Financiar Multianul (MFF) al UE.

De o parte din acești bani vor putea beneficia direct și firmele mici și mijlocii (IMM) din România, prin granturi și împrumuturi directe, precum și prin contracte de achiziții în proiectele europene derulate de alți beneficiari.

Conform Concluziilor Consilului Eurpean, pentru mecansmul de relansare economică NGEU Comisia Eurpeană va împrumuta de pe pițele financiare internaționale până la 750 de miliarde de euro (la valoarea din anul 2018), activitatea de împrumut urmând să se finalizeze la finalul anului 2026.

Fondurile împrumutate vor fi folosite pentru credite de până la 360 de miliarde de euro și cheltuieli de până la 390 de miliarde de euro, la nivelul celor 27 de țări UE, în cadrul acestui mecanism de relansare economică în urma coronacrizei. Situaţia defalcată o puteţi consulta în tabelul alăturat.

Cum arată bilanţul 2014-2020

Scotocind prin statisticile Ministerul Fondurilor Europene, cea mai recentă statistică descoperită se referă la situația fondurilor europene la luna iulie 2020. Conform datelor rata de absorbție a fondurilor europene în România a ajuns la 43%.

Conform ministerului:

• 13,09 miliarde euro bani europeni au intrat în România prin Politica de Coeziune și Politica Agricolă. Acestor sume li se adaugă încă 7,92 miliarde euro plăți directe către fermieri;
• 27,442 miliarde euro este valoarea totală a liniilor de finanțare deschise, reprezentând 102,4% din alocarea totală a României;
• 52,947 miliarde euro valoarea proiectelor depuse pentru aceste linii de finanțare;
• 33,235 miliarde euro valoarea totală a contractelor de finanțare semnate, iar rata de contractare a ajuns la 111% din alocare.

Cine se pricepe cel mai bine să atragă fonduri europene? Fără îndoială, mediul privat. Ducând analiza către alte orientări, trebuie să notăm şi cum se face dispersia teritorială a absorbţiei fondurilor europene.  Datele disponibile sunt pentru sfârşitul anului 2019 iar sursa este mi isterul Finanţelor Publice. În clasamentul judeţelor din România care au obţinut cele mai mari finanţări ale contractelor semnate în exerciţiul financiar 2014-2020, Ilfov se situează pe primul loc cu o valoare totală a contractelor semnate de 10,4 miliarde lei, ( 2,1 mld. Euro) cu peste 7 mld. lei finanţare UE. Această sumă este alocată pentru doar 60 de contracte de finanţare semnate, ceea ce înseamnă că vorbim de proiecte mari. La polul opus se află Teleorman, care  a obţinut finanţări europene de doar 264 milioane lei, cu peste 50 de contracte.

În clasamentul judeţelor cu cele mai mari finanţări ale contractelor semnate în exerciţiul financiar actual, ju­deţul Ilfov este urmat de municipiul Bu­cureşti, unde au fost semnate 312 con­tracte cu o finanţare UE în valoare de 5 miliarde lei (1,7 mld. euro). Pe al treilea loc în acest clasament se află Constanţa, cu o finanţare UE de 4,3 mld. lei, cu 236 contracte de finanţare semnate. În top cinci judeţe cu cele mai mari finanţări UE, ultimele două locuri sunt ocupate de Cluj, 3,4 mld. lei finanţare UE, cu 411 de contracte, şi Dolj, cu finanţări de 2,7 mld. lei cu 233 contracte semnate.

Deşi nu se regăsesc pe primele locuri în clasamentul judeţelor cu cele mai mari finanţări ale contractelor semnate, sunt judeţe care au reuşit să atragă finanţări de peste 1 miliard lei precum Timiş (1,7 mld. lei), Tulcea (1,8 mld. lei), Bihor (1,7 mld. lei), Galaţi (1,6 mld. lei) şi Iaşi (1,4 mld. lei).

La polul opus al judeţelor care au atras cele mai mari finanţări UE  în perioada de finanţare 2014-2020 se află, după Teleorman, judeţul Brăila, care a atras 278 de milioane lei cu doar 47 contracte, urmat de Covasna (300 mil. lei) şi Ialomiţa (370 mil. lei).