Românii – (doar) pe locul șase în UE la incapacitatea de a face față unor cheltuieli neașteptate

Românii – (doar) pe locul șase în UE la incapacitatea de a face față unor cheltuieli neașteptate

Românii figurează pe locul șase în UE la incapacitatea de a face față unor cheltuieli neașteptate, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu un procentaj de 44,3% contabilizat pentru anul 2019, stăm ceva mai bine decât Croația (51,9%), Letonia (49,8%), Grecia (47,8%), Cipru (47,6%) și Lituania (46,8%).

Ponderea persoanelor care nu pot face față unor cheltuieli neașteptate în statele UE, 2019 (% din total populație)

De reținut, ne situăm imediat sub vecinii bulgari (36,5%) și la o distanță semnificativă de media europeană (31,5%). Tot pentru referință în materie, amintim că mai puțin de o persoană din patru nu poate face față unor cheltuieli neașteptate în Danemarca (22,9%), Cehia și Olanda (21,8%), Luxemburg, Austria, Suedia (fiecare cu circa 20%) și Malta (15%).

Evoluția în timp a acestui indicator, mai relevant în perioade dificile precum cea apărută odată cu restricțiile impuse de epidemia de coronavirus, a fost una favorabilă din 2016 ( când figuram pe locul patru cu 54,5%, după Lituania, Cipru și Croația) și până anul trecut, scăderea fiind de peste zece puncte procentuale față de cinci puncte în cazul mediei UE (aflată în urmă cu patru ani la 36,2%).

Evoluția ponderii persoanelor care nu pot face față unor cheltuieli neprevăzute în România ( 2016 – 2019)

Anul                                                          2016                2017                2018                2019

Pondere persoane cu probleme          54,5%              52,5%              45,9%              44,3%

Sursa: Eurostat

Situația pe tipuri de gospodării

Pentru a vedea și care este situația noastră în contextul practicii europene, am selectat și cea mai mare parte a categoriilor de gospodării. Diferențele care apar între noi și media UE sunt destul de diferite, de la un plus de 27,6 puncte procentuale în cazul persoanelor singure care au împlinit 65 de ani și până la un surprinzător minus (-8,5 pp) consemnat în cazul persoanelor singure ce au copii în întreținere.

Categorie                                                                    România          UE27               Diferența

TOTAL                                                                         44,3                 31,5                 +12,8           

Persoană singură                                                       59,9                 40,2                 +19,7

Femeie singură                                                           63,4                 43,4                 +20,0

Bărbat singur                                                              54,6                 36,3                 +18,3

Un adult singur sub 65 de ani                                   50,9                 40,6                 +10,3

Un adult singur de cel puțin 65 ani                         67,3                 39,7                 +27,6

Singur cu copii în întreținere                                     47,5                 56,0                 -8,5

Doi adulți                                                                        43,2                 24,6                 +18,6

Doi adulți sub 65 de ani                                              38,9                 25,5                 +13,4

Doi adulți din care cel puțin unul de 65 ani               47,9                 23,6                 +24,6

Doi adulți cu un copil în întreținere                           37,0                 27,6                 +9,4

Doi adulți cu doi copii în întreținere                          42,3                 26,1                 +16,2

Doi adulți cu cel puțin trei copii în întreținere           56,2                 37,2                 +19,0

De reținut, persoanele singure stau mai prost în raport cu practica europeană ( cu bărbații într-o situație clar mai bună decît femeile, cam la fel ca și în restul țărilor), în timp ce adulții singuri și cei care locuiesc împreună și au doi copii în întreținere au procentaje mai apropiate de media UE.

Una peste alta, ponderea celor care nu pot face față unor cheltuieli neprevăzute este un indicator care ar trebui examinat mai atent. Mai ales în condițiile în care peste o jumătate de milion de angajați au ajuns să intre sub protecția sistemelor de asistență socială instituite de stat în contextul actualei pandemii.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0