Românii se situează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea celor care au educație terțiară și figurează pe locul al treilea proporția celor care abandonează școala, potrivit datelor Eurostat pentru anul 2019. Cu un pocentaj de doar 25,8% la studii superioare, ne-am situat după Italia (27,6%) și la mare distanță de media UE (40,3%).
La polul opus, cele mai mari procentaje de populație cu studii superioare s-au consemnat în Cipru (58,8%), Lituania (57,8%), Luxemburg (56,2%), Irlanda (55,4%), Suedia (52,5%) și Olanda (51,4%), statele cu proporție majoritară la acest capitol. Interesant, în toate statele membre, femeile au depășit bărbații la acest indicator.
De reținut, 18 state din UE și-au îndeplinit obiectivele stabilite la nivel național pentru acest indicator-cheie, esențial pentru reușita în viață: Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Austria, Polonia, Slovenia, Slovacia, Finlanda și Suedia.
Strategia 2020 a UE stabilea o țintă de 40%, care a fost atinsă deja în 2019, după o creștere susținută față de situația din anul 2002 (22,5%). De remarcat faptul că progresul a fost mai mare pentru femei ( de la 23,7% la 45,6% anul trecut) decât la bărbați (care au ajuns de la 21,5% la doar 35,1%), ceea ce a dus la majorarea considerabilă a diferenței de gen.
La noi, diferența de gen ar putea funcționa în mod particular
În materie de neterminarea școlii, România figurează pe un nedorit loc trei, după Spania (17,3%) și Malta (16,7%), cu un procentaj de 15,3%. Colege de-ale noastre din fostul bloc socialist domină polul opus al clasamantului: Croația (3%), Lituania (4%), Grecia (4,1%), Slovenia (4,6%), Irlanda (5,1%) și Polonia (5,2%).
16 state membre UE au bifat obiectivul de scădere a abandonului școlar (stabilit tot la nivel național): Belgia, Danemarca, Irlanda, Grecia, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Austria, Slovenia, Finlanda și Suedia. Rata de abandon a fost mai mică în cazul femeilor decât la bărbați pentru toate țările, cu excepția Cehiei și României.
În fine, raportul Eurostat atrage atenția că proporția celor care au ieșit timpuriu din procesul de învățământ s-a diminuat anul trecut față de situația din 2006 în toate țările europene cu excepția Cehiei (în creștere de la 5,1% la 6,7%) și Slovaciei (de la 6,6% la 8,3%). Ceea ce, corelat cu observația anterioară, sugerează ce s-a întâmplat și ar trebui să ne dea de gândit.
Notă metodologică
Indicatorul de educație terțiară se referă la procentajul din populația cu vârsta cuprină între 30 și 34 de ani care a terminat cu succes un ciclu de studii superioare (universitate, institute tehnice superioare etc.).
Indicatorul de abandon școlar (inclusiv formele de pregătire pentru o meserie) este definit ca procentajul celor cu vârsta între 18 și 24 de ani care au cel mult educație secundară și nu au urmat cursuri școlare sau orice formă de pregătire în cele patru săptămâni care au precedat ancheta statistică întreprinsă la nivel european.
COMMENTS