Prețul curentului electric la consumatorii casnici a poziționat România pe locul 3 din cele 27 de state membre ale UE (după locul 10 în urmă cu un an și 19 în urmă cu doi ani), potrivit datelor comunicate de Eurostat. La un cost nominal de 0,4199 €/kWh, ne-am situat doar după Olanda (0,4750 €/kWh) și Belgia (0,4350 €/kWh), peste țări precum Germania (0,4125 €/kWh), Danemarca (0,3811 €/kWh) sau Italia (0,3782 €/kWh). Precizăm că este vorba despre prețul real, urmărit pe metodologie europeană, și nu cel subvenționat de stat prin plafonarea tarifelor în facturile emise pe persoană.
Astfel, per total (achitat parțial direct și parțial indirect, de la bugetul public), costul electricității pentru români a fost cu circa 45% peste media UE (0,2890 €/kWh) și cu 40% peste media Zonei Euro (0,3009 €/kWh). Ajustarea cu puterea de cumpărare din fiecare țară, trimite România detașat pe primul loc în UE, cu 0,76 €/kWh, la mare distanță de locul doi, ocupat de Cipru (0,41 €/kWh). De reținut, țările membre UE vecine și cu care suntem interconectați, au consemnat cele mai reduse valori nominale: Ungaria – 0,1161 €/kWh, și Bulgaria – 0,1137 €/kWh, adică aproape pe sfert față de noi.
Prețurile electricității la consumatorii casnici în S1 2023, state UE
Seria statistică pentru ultimii cinci ani relevă o creștere accelerată a prețului la electricitatea livrată consumatorilor casnici din România, de la 0,1536 €/kWh în S1 2021, la 0,2362 €/kWh în S1 2022 până la valoarea din S1 2023. Adică o scumpire de 54%, urmată de una de 77%, per total un spor excepțional de 173%. Care ne-a trimis de pe locul 19 în urmă cu doi ani tocmai pe podium, printre țări puternic dezvoltate.
Pentru referință, menționăm că, tot în ultimii doi ani, avansul tarifelor la electricitate a fost de doar 11% în Bulgaria și de 16% în Ungaria. Creșteri semnificativ mai reduse față de media UE (+31%) sau media Zonei Euro (+30%), față de care scumpirea din România a fost de aproape șase ori mai mare.
Cert este că România a fost pe podium în S1 2023 în topul scumpirilor față de aceeași perioadă a anului anterior, după Olanda (953%, după reducerea din pandemie) și Lituania (88%), potrivit graficului prezentat de Eurostat. De remarcat și faptul că patru țări au mers pe ieftinirea curentului electric livrat populației, Malta și Portugalia marginal, dar Danemarca (-16%) și Spania (-41%) destul de consistent.
Creșterea prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici în S1 2023 față de S1 2022 (%)
În fine, dacă unele state au preferat să impună prețuri mai mari la consumatorii casnici față de cei industriali, pentru a susține mersul economiei, trebuie arătat că nu este cazul la noi. România a avut în S1 2023 și cel mai mare preț al energiei electrice pentru consumatorii non-casnici (banda de referință 500 – 2000 kWh, toate taxele incluse).
Cu o valoare certficată de Eurostat a fi de 0,3914 €/kWh, ne-am poziționat peste Ungaria (0,3834 €/kWh), Croația (0,3312 €/kWh), Cipru (0,3262 €/kWh) sau Slovacia (0,3224 €/kWh), la un parametru de intrare esențial pentru costurile de producție, la care excelează Finlanda (0,1105 €/kWh) și Suedia (0,1333 €/kWh) și unde Germania (0,2691 €/kWh) s-a păstrat aproape de media UE (0,2516 €/kWh). Așadar, avem aici (fie și parțial) o explicație în privința scăderii semnificative a producției industriale în ultimii ani (-5,1% numai în primele 8 luni din 2023), care ne penalizează creșterea economică.
COMMENTS