*Sistemul bancar din România a dovedit în ultimii ani că este un pilon de stabilitate în perioadele de incertitudine. Băncile fac parte dintr-un sector care se ocupă cu gestionarea riscurilor, care implică pe lângă anticipare și prudențialitate și adaptarea rapidă la contextul economic. Provocări vor exista întotdeauna, însă drumul spre soluții este cel care ne testează abilitățile, iar pentru asta avem nevoie de anticipare, adaptare și reziliență. Pentru BCR, o preocupare constantă este investiția strategică în educație financiară, antreprenorială și digitală* spune Sergiu Manea, CEO al BCR, cel care a fost desemnat *Bancherul Anului* de către juriul Piața Financiară, la finele anului recent încheiat.
V-aș întreba pentru început cum a fost anul 2022 pentru BCR, în primul rând, și pentru sistemul bancar românesc, în al doilea rând? Care sunt punctele tari și care ar fi punctele slabe, la o primă analiză?
La nivel global, 2022 a fost un an dificil, cu rezonanță și în plan local, așa cum era de așteptat. Am trăit cu toții o succesiune de șocuri, începând cu războiul de la granița României la turbulențele economice și presiunile inflaționiste extinse, cu perturbări ale lanțurilor de aprovizionare și cu o criză a energiei. Însă, băncile fac parte dintr-un sector care se ocupă cu gestionarea riscurilor, care implică pe lângă anticipare și prudențialitate și adaptarea rapidă la contextul economic.
Sistemul bancar din România a dovedit în ultimii ani că este un pilon de stabilitate în perioadele de incertitudine. De altfel, trăim într-o societate integrată, foarte dinamică, care cere adecvare, dorință de a gândi ceva nou în permanență și de a lucra cu un cadru multiplu – fie că vorbim de multiplu de scenarii la nivel personal sau de business sau multiplu de crize la nivel societal. Provocări vor exista întotdeauna, însă drumul spre soluții este cel care ne testează abilitățile, iar pentru asta avem nevoie de anticipare, adaptare și reziliență.
Pentru BCR, o preocupare constantă este investiția strategică în educație financiară, antreprenorială și digitală. În 2023, vom continua să ne concentrăm pe această zonă, pentru că educația este baza bunăstării în societate. Iar proiectele noastre, fie că vorbim despre Școala de Bani sau BCR Școala de Business, fie că ne referim la proiectele țintite către o audiență tânără, așa cum sunt NextTech.Lab, Early Innovators Business Plan Competition sau LifeLab, au un obiectiv clar: acela de a dezvolta gândirea critică, capacitatea de a lua decizii informate și de a-i ajuta pe români să se adapteze noilor realități economice.
În 2023, continuăm să mobilizăm resurse pentru a susține o economie sustenabilă, favorabilă dezvoltării potențialului uman și în toate discuțiile cu clienții noștri prioritizăm menținerea și crearea de locuri de muncă cu valoare adăugată mare. În acest sens, anul trecut am finanțat peste 6.500 de companii și am susținut astfel peste 360.000 de locuri de muncă.
Pentru 2023, rămânem o ancoră de stabilitate și încredere. Susținem rolul transformator pe care-l poate avea PNRR, prin reforme și investiții care pot asigura un proces sustenabil de dezvoltare, prin colaborare și parteneriat public-privat. PNRR este șansa României de a recupera decalajele de dezvoltare, de a face investiții în infrastructura strategică și de a realiza tranziția către o economie verde și digitală.
Ați fost desemnat în cadrul Galei Premiilor Piața Financiară drept Bancherul Anului: ce calități trebuie să aibă un manager de bancă pentru a face performanțe de nivelul celor înregistrate de Dvs? Cum ar trebui să arate traseul profesional al unui tânăr care vrea să vă calce pe urme?
Vă mulțumesc din nou, pe această cale, pentru premiu. A fi bancher în 2023 include o suită de competențe și atribuții, însă ce face diferența în societatea de astăzi, nu doar în industria bancară, este empatia și agilitatea. Definiția unui bancher este simplă – ești consilier financiar și oferi consultanță pentru zona de economii, investiții, împrumuturi și valori mobiliare, ești analist financiar și oferi clienților predictibilitate și informații despre contextul macroeconomic, gândești produse și servicii noi, dar și experiențe omnichannel și construiești o călătorie integrată pentru client. Sumarizând toate acestea, rolul unui bancher începe și se termină cu clientul.
Iar empatia, capacitate de înțelegere și pasiunea se traduc prin dorință a de a avea o amprentă pozitivă și de a schimba mereu în bine, în mai bine, societatea și viața clienților. Un bancher bun trebuie să știe să asculte. El găsește soluțiile optime și aduce un beneficiu real clienților săi, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt antreprenori sau directori ai unor mari companii.
Pe de altă parte, traseul profesional al unui manager poate să fie extrem de diferit. Experiența în domeniu este importantă, însă avem nevoie să ne uităm în spatele cifrelor – la oamenii din companie, la clienții băncii și la evoluția societății. Iar, în viziunea mea, un manager știe să pună întrebări, să învețe din greșeli, să asculte ce spun colegii lui și să le ofere încrederea și independența de care au nevoie pentru a duce mai departe proiectele de impact.
Revenind la cifrele lui 2022, mulți vor fi tentați să cadă iar în populismul: bancherii fac profituri record (uitând că analiza corectă se face pe un orizont lung de timp, de 8-10 ani), populația și companiile se luptă cu prețurile: cum putem demonta acest mit, acest tip eronat de judecată? Cum poate fi țintit un astfel de comportament prin educație financiară?
Avem nevoie, în primul rând, ca noi să explicăm foarte simplu și concis ce înseamnă acest profit – care da, pentru BCR este rezultatul unor investiții strategice începute acum mult timp. De asemenea, punând lucrurile în perspectivă, performanța băncilor din România atestă capacitatea acestui sector de a face față șocurilor convenționale și contextelor marcate de incertitudine și, în același timp, arată capacitatea de a susține economia.
Pentru noi, capitalizarea bună și rezultatele financiare din 2022 arată faptul că suntem un pilon de stabilitate și predictibilitate. Cred sincer în rolul pe care fiecare dintre cei 5.300 de angajați BCR îl are în transformarea societății și în aportul în viața celor aproape 3 milioane de clienți, alături de care construim cu încredere un viitor echitabil. Un viitor care ne pune pe hartă ca exportator de produse, soluții și servicii de calitate înaltă, gândite și dezvoltate în România. Un viitor unde nu mai vorbim despre migrație de creiere, nici despre lohn de creiere, nici despre lipsa de personal, ci un viitor în care generațiile tinere vor fi bine pregătite, se vor simți apreciate și vor construi în România.
Noi am înțeles că o societate nu poate evolua dacă populația nu este expusă la noțiuni de dinamică economică și la comportamente responsabile în raport cu munca și banii. De aceea, ne-am asumat rolul de educator financiar pentru România și am dezvoltat programe accesibile de educație financiară. Însă, de foarte multe ori citesc comentariile de pe rețelele sociale și recurent apare această întrebare despre „de ce ar vrea o bancă ca eu să fiu educat financiar?”. Ori aici e nevoie ca oamenii să înțeleagă că relația cu banca înseamnă colaborare – câștigăm împreună și pierdem împreună.
Un lanț este tot atât de rezistent cât este cea mai slabă verigă din el. Iar educația financiară a fiecărui individ se reflectă mai departe în calitatea vieții de familie, în rezultatele de la locul de muncă, în prosperitatea comunității și în societate. Noi punem la dispoziție toate instrumentele pentru decizii informate în privința banilor, iar peste 600.000 de români au trecut prin cursurile gratuite de educație financiară în cadrul Școlii de Bani. Mai mult decât atât, oricine poate beneficia în sucursalele BCR de un diagnostic financiar gratuit.
În zona de business avem BCR Școala de Business, o platformă online cu sfaturi practice de business pentru antreprenori la început de drum, dar și pentru cei experimentați. Antreprenorii pot accesa gratuit cursuri de antreprenoriat în tehnologie, succes în vânzări, management financiar, ABC juridic, sfaturi utile pentru investiții, programe de finanțare pentru antreprenori și sfaturi pentru start-up-uri de succes.
Ne este clar tuturor faptul că epoca banilor ieftini a apus, iar băncile centrale au trecut la normalizarea politicilor monetare: cum vedeți, în acest context, evoluția creditării în România dar și a creditelor neperformante? Ce mijloace au bancherii pentru a face ca aceste creșteri, normale, ar zice unii, să nu sufoce mediul antreprenorial și recuperarea economică postpandemică?
Ne uităm realist la contextul macroeconomic, iar creșterea inflației a fost tema principală a anului trecut, care a determinat băncile centrale din întreaga lume, inclusiv BNR, să majoreze rata dobânzii de politică monetară. Inflația a erodat veniturile românilor, după ce a ajuns la 16,8% în noiembrie 2022, cel mai mare nivel din ultimii 19 ani, iar înăsprirea politicii monetare a mărit tensiunea asupra celor care dețin credite cu dobândă variabilă. Pe de altă parte, nu trebuie să uităm că dobânzile ridicate sunt un instrument de luptă împotriva inflației. Pentru a ajunge la inflație de 2% ai nevoie de managementul lichidității din piață, care înseamnă o politică persistentă de dobânzi ridicate și o politică monetară restrictivă pe termen lung. Prognozele noastre arată că inflația va rămâne la un nivel ridicat în primul trimestru din 2023, urmând să scadă și să ajungă spre un nivel exprimat printr-o singură cifra la finalul anului, de 8%, cifră bazată pe anticipațiile de ieftinire a materiilor prime agricole și a energiei.
Ratele mai mari ale dobânzilor de politică monetară și creșterea susținută a creditării a menținut performanța sectorului bancar în 2022. Riscul de credit este un indicator cheie la nivelul portofoliului bancar, însă rata NPL a continuat să scadă anul trecut, având în vedere subscrierea prudentă a creditelor și a politicilor macroprudențiale stricte. Pentru BCR, rata creditelor neperformante s-a situat la 2,8% în septembrie 2022, în scădere semnificativă față de 3,9% în decembrie 2021. Iar această evoluție reflectă o acumulare scăzută de noi credite neperformante, un trend pozitiv al recuperărilor pe ambele segmente retail și corporate, precum și creșterea soldului de credite acordate clienților. În același timp, gradul de acoperire cu provizioane al creditelor neperformante a atins nivelul de 172% în septembrie 2022.
Noi vom continua să credităm conform standardelor de risc și ne vom asuma să le spunem clienților NU lua un credit, atunci când este cazul. De asemenea, credem în dialog, în transparență și facem apel la toți clienții noștri ca în cazul în care se confruntă cu dificultăți financiare să găsim soluții împreună. Fie că vorbim despre restructurare de credit, perioadă de grație sau refinanțare pe termen mai lung. Soluții există, însă avem nevoie să discutăm deschis, astfel încât să preîntâmpinăm problemele.
Pentru companii și antreprenori, o să reiterez faptul că fondurile europene și naționale sunt cea mai mare oportunitate de a-și păstra relevanța pe lanțul de producție. Fără investiții majore, companiile românești nu își vor putea asigura competitivitatea față de concurența internațională și nu vor putea implementa politici sustenabile de dezvoltare. Iar PNRR și fondurile de coeziune sunt șansa noastră în 2023. Sunt soluția pe care o avem pentru a transforma economia pe toate palierele – de la protecția mediului și transformare tehnologică, la incluziune socială prin educație și sănătate. Noi suntem aici și, așa cum am spus-o de fiecare dată, credem și investim în România. Iar BCR are resurse să sprijine investițiile în afacerile care aduc valoare adăugată în economie și creează produse și servicii dezvoltate și gândite în România.
BCR a primit la Gala Piața Financiară și distincția pentru cel mai bun management al riscurilor pentru 2022. Ce s-a schimbat în materie de riscuri pentru activitatea bancară în ultimii ani și cum pot fi gestionate eficient aceste riscuri, mai vechi sau mai noi?
Managementul riscului este în ADN-ul nostru de business. Este, de altfel, piesa fundamentală care asigură profitabilitatea și soliditatea băncii. În mod tradițional, riscurile cheie în industria bancară includ riscul de credit, riscul ratei dobânzii, riscul de piață, riscul de lichiditate și riscul operațional. Dar, în ultimele decenii, odată cu introducerea tehnologiilor digitale și a produselor financiare complexe afacerile bancare s-au dezvoltat și adaptat la rândul lor. În timp ce aceste progrese sporesc rolul de intermediere al băncii, ele aduc și noi provocări pentru managementul riscului bancar.
Așa că astăzi avem de depășit provocări extinse. Schimbările climatice, de exemplu, sunt unul dintre cele mai mari riscuri emergente cu care ne confruntăm. Alte riscuri „noi” sunt cele apărute în siajul automatizării, care deși a redus eroarea umană, a deschis calea pentru alte amenințări cum ar fi: securitatea cibernetică, încălcările confidențialității datelor și eventuale probleme de infrastructură.
Este în puterea noastră să anticipăm situațiile care pot escalada într-o problemă structurală și să asigurăm funcțiile necesare pentru a reduce riscurile. Dacă ne referim la ESG, atunci vorbim despre extinderea angajamentului nostru de a susține o economie durabilă, de a promova finanțările verzi și de a stimula capitalul din sectorul privat în direcția priorităților de mediu. Dacă ne referim la digitalizare, atunci e un proces permanent de educare, pentru că toată lumea a ajuns să conștientizeze importanța unui antivirus. Însă, în același timp, infractorii cibernetici au cele mai diversificate și sofisticate tactici de operare, care, de cele mai multe ori, exploatează dorința noastră de câștig rapid și facil.
Bankingul e un organism viu, într-o permanentă schimbare: cum vedeți evoluția sa viitoare? Cum vedeți linia de demarcație între digital și clasic banking, cu dialog cu factor uman față în față?
Noi vom continua investițiile în strategia omnichannel, pentru că scopul nostru este să oferim clienților o experiență relevantă, indiferent că sunt în contact cu noi online sau offline. Din punctul nostru de vedere, diferența o face personalizarea soluțiilor, care înseamnă un dialog de calitate cu clientul și timp dedicat pentru cunoașterea lui.
Pentru mulți clienți, banking înseamnă rezolvarea unor nevoi imediate și îndatorare. Însă bankingul nu înseamnă doar creditare, ci înseamnă produse de economisire, de investiții, asigurări, pensii private sau credite ipotecare verzi. Operațiunile de daily banking sunt acum la un click distanță, direct pe telefon, iar bankingul este astăzi despre cum îți poți îndeplini obiectivele strategice de viață și de business. Este despre planuri pe termen lung, protecție și prevenție financiară. Iar noi, la BCR, ne concentrăm pe abordarea personalizată și soluții pentru tot ciclul de viață sau pe tot fluxul de business.
De altfel, în 2023 mizăm pe diagnostic financiar, un demers pe care l-am început în 2022 și care a fost foarte bine primit. Diagnosticul financiar este o sesiune de consiliere financiară, gratuită, la dispoziția oricui, fie că este client BCR sau nu. Obiectivul nostru este să le oferim oamenilor un instrument gratuit de planificare financiară, care furnizează perspectiva pe termen lung pentru prevenție și siguranță financiară, pentru independență în luarea deciziilor și bucuria de a ne trăi pasiunile și viața de zi cu zi. În perioada iulie-decembrie 2022 peste 35.000 de persoane au trecut printr-o astfel sesiune și sperăm ca anul acesta să creștem numărul de peste 10 ori.
Ce provocări are în față BCR pentru în anul 2023? Ce planuri de inovare și dezvoltare aveți în anul din care iată că deja s-a scurs o primă lună calendaristică?
2023 este antrenat de noul context geopolitic și de climatul economic internațional. De aceea, nevoia de clarificare și simplificare este constantă. Este important să purtăm discuții simple despre reguli de bază: cum ne protejăm financiar de ce ne rezervă viitorul, cum economisim și cum investim. Continuăm dialogul personalizat, cu fiecare român, despre sănătatea financiară și ajutăm oamenii să treacă mai ușor peste dificultăți, oferind răspunsurile pentru întrebările ce țin de evoluția finanțelor proprii și de perspectivele economice pentru 2023.
De asemenea, continuăm dezvoltarea strategiei implementate în ultimii ani, care a inclus digitalizarea rapidă și susținerea afacerilor cu impact, care conduc tranziția către economia verde și digitală.
Cum vedeți sistemul bancar la final de 2023? Dar economia României?
Anul 2023 este tot despre reziliență. Este anul în care vom vedea o încetinire a ritmului de creștere a economiei la nivel global, cu mențiunea că economia României va continua să crească. Nu în ritmul de până în 2022, dar estimările noastre spun că la final de an vom avea o creștere de 2,1%, care este peste media prognozată a Uniunii Europene de 0,8%. Mai mult decât atât, la finalul anului trecut am observat că structura creșterii economice s-a schimbat dinspre consum înspre investiții și este posibil să vedem acest tipar și în 2023. Ceea ce este un semnal extraordinar de bun, coroborat cu finanțările disponibile prin programele europene. În rest, la nivel macro estimăm că dinamica ratei șomajului nu se va schimba semnificativ, menținându-se la aproximativ 6%, iar salariile nominale medii vor crește probabil cu 11,4% în anul următor (mai puțin decât în 2022), cu o structură orientată în zona salariilor mici.
Pe de altă parte avem în continuare deficiențe în ceea ce privește infrastructura fizică și cea educațională, care erodează competitivitatea. Avem un deficit de cont comercial și un deficit de cont curent, care s-a adâncit la 9,2% din PIB în 2022, față de 7,3% în 2021. Chiar dacă deficitul de cont curent ridicat este o problemă structurală legată de competitivitatea slabă a industriei prelucrătoare orientată către export, o bună parte din adâncirea sa recentă este explicată de creșterea prețurilor de import a unor materii prime, în special energie. Aceste prețuri sunt așteptate să scadă în medie în 2023 comparativ cu 2022, iar împreună cu reducerea deficitului bugetar credem că ar putea contribui la ajustarea deficitului de cont curent la 7,9% din PIB la finalul anului 2023.
Ce avem noi de făcut este să creștem competitivitatea sectoarelor strategice, să producem produse și servicii cu valoarea adăugată. Produse și servicii care sunt relevante pe plan internațional, iar pentru asta trebuie să ținem cont de faptul că Europa se află în plină expansiune tehnologică și întreaga regiune CEE dispune de o pepinieră de talente în domeniul digital. Noi, de data aceasta, ne aflăm într-unul dintre cele mai optimiste scenarii, iar sistemul bancar va juca în continuare un rol cheie în susținerea dezvoltării României.
COMMENTS