Situaţia la zi a pensiilor din România. Câteva elemente pentru a ne poziţiona corect în raport cu decizia de a majora la 1.000 de lei valoarea punctului de pensie

Dezbaterea privind majorarea valorii punctului de pensie până la 1.000 de lei de la mijlocul acestui an, măsură prevăzută în programul de guvernare şi susţinută de Executiv dar puternic contestată de specialişti FMI care ne-au vizitat recent ţara, ar fi trebuit să plece de prezentarea situaţiei la zi a pensiilor plătite în România.

Precizăm că, deja, la începutul acestui an, valoarea punctului de pensie ( de care se leagă direct valoarea aflată în plată, prin intermediul punctajului stabilit prin decizia de pensionare) a fost deja majorată de la 871,70 lei până la 917,50 lei.

Ceea ce înseamnă o creştere de 5,25%, uşor peste cea care ar fi trebuit acordată prin prevederile legale în vigoare (rata inflaţiei, dar cel puţin zero, în cazul unei inflaţii negative – inflaţia pe 2016 a fost de -1,55% potrvit datelor BNR – , plus jumătate din creşterea salariilor, situată la +10,2%, vezi datele oferite de Comisia Naţională de Prognoză).

Majorarea până la 1.000 de lei a valorii punctului de pensie este o decizie strict politică, fără o bază legală în legea 263/2010 care reglementa modalitatea de creştere a pensiilor şi care avea ca obiectiv echilibrarea treptată a bugetului de asigurări sociale. Având în vedere procesul de îmbătrânire a populaţiei, cu corolarul creşterii raportului de dependenţă între persoanele ieşite din activitate şi cele rămase în activitate, plătitoare de taxe şi impozite către acest buget.

Majorarea cumulată de 5,25% la 1 ianuarie 2017, urmată de 9% la 1 iulie 2017 va duce la o creştere de 16% a pensiilor în acest an faţă de anul anterior. Atenţie, însă, pensia pensionarilor ieşiţi din activitate şi care au atins vârsta legală necesară nu a fost în luna februarie 2017 de 981 de lei ( aceea este valoarea medie încasată de cei care primesc diferite tipuri de ”pensii”) ci de 1.121 de lei. Respectiv cu 5,4% peste salariul minim net de 1.065 lei ( rămas după impozitarea celui de 1.450 lei brut).

Principalele categorii de pensionari de asigurări sociale de stat

Decalajul dintre pensia medie (care se va duce la 1.222 lei) şi salariul minim net ( bani în mână 1.065 lei) ar urma să crească spre 15% de la 1 iulie 2017 şi va fi nevoie de peste trei salarii minime ( spre jumătate din forţa de muncă, aşa apare în scriptele oficiale) pentru a plăti o singură pensie medie. Sau, dacă doriţi altfel, va fi nevoie de taxele plătite în acest scop de un salariat şi jumătate pentru a achita venitul cuvenit unei persoane în vârstă retrasă din activitate, la valorile medii pe economie.

Soluţia logică şi legică

Soluția logică și legică ar fi ca valoarea punctului de pensie să nu mai fie fixată arbitrar, după cum îi taie capul pe unii politicieni care speculează interesele unei categorii largi de alegători, decuplată de la performanţele la zi ale economiei. Ci să rezulte din suma totală a contribuțiilor sociale ale celor care lucrează împărțită la numărul total de puncte pensie la care au dreptul potrivit legii beneficiarii.

Dacă societatea consideră că banii nu ajung pentru persoanele cu venituri mai mici, atunci doar veniturile sub un anumit cuantum ( de pildă salariul minim pe economie ) ar putea fi suplimentate (transparent) de la bugetul de stat. Respectiv sub formă de ajutor social și nu de drepturi cuvenite în baza contributivităţii, ce nu are legătură cu colectările la zi la bugetul de stat.

Atragem atenţia celor care se vor repezi să critice această abordare că însăşi pensionarii contribuie în prezent la plata propriei pensii, prin intermediul celor peste 30% din fondul de pensii provenit de la bugetul de stat, adică din plăţile de TVA, accize, impozite pe venit, pe avere etc.

De fapt, nu există nici un motiv întemeiat pentru stabilirea unei valori a punctului de pensie peste cea rezultată din încasările statului în acest scop. Precum şi pentru achitarea unor drepturi greu sustenabile economic către cei care au pensii cu mult mai mari decât salariile celor care lucrează în prezent (vezi cu titlu exemplificator tabelul de mai jos, unde BASS este bugetul asigurărilor sociale de stat iar BS bugetul de stat).

Situaţie statistică privind beneficiarii de legi speciale ( pensii de serviciu) – februarie 2017

Sursa: CNPP

De altfel, nici pe partea legată de valoarea punctului de pensie, persoanele cu pensii relativ mari nu au nevoie de un soi de ajutor social mascat actualmente în pensie și amplificat de aplicarea uniformă a unor măsuri destinate celor cu venituri reduse. Menite să mărească, de fapt, veniturile celor care au acumulat un punctaj redus pe perioada lucrată (atenție, totuşi, aceștia au asigurat şi ei pensie mai puțină altora în urmă cu ani de zile).

Altfel spus, pensionarii ar trebui conectați transparent la performanţele economiei care le achită drepturile. Nu scoși în afara ei și remunerați din motive populiste, indiferent de posibilitățile reale ale salariaţilor impozitaţi sau cu afectarea altor domenii care revin în sarcina statului, precum sănătatea, învățământul sau investițiile.

Dan Pălăngean