Rata șomajului în România a fost în luna septembrie 2021 de 5% potrivit metodologiei utilizate de Biroul Internațional al Muncii (BIM) și concretizată în ancheta în gospodării întreprinsă de INS. Cele mai recente date disponibile la nivelul Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă (luna august 2021) indicau, însă, un nivel de 2,93% al șomajului raportat la populația activă.
Concret, ancheta INS a constatat că avem circa 482 mii șomeri BIM, din care, de fapt, 256 mii șomeri ÎNREGISTRAȚI OFICIAL la ANOFM. De reținut, însă, doar 62,5 mii dintre aceștia erau sprijiniți material de stat (beneficiari de indemnizație de șomaj, conform legii 76/2002 cu modificările ulterioare).
În traducere, situația șomajului la noi funcționează pe sistemul cu trimitere biblică „cei patru apostoli, erau trei, Luca și Matei, unul dintre ei”. Pură coincidență, dintre cei 256 mii de șomeri cu acte în regulă, 75% fiind neindemnizați, ceea ce pune o presiune importantă pe situațiile familiale, cu consecințe asupra nivelului de trai într-o perioadă și așa dificilă.
Concepte şi definiţii, conform INS:
- Şomerii, conform definiţiei internaţionale (BIM), sunt persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 74 de ani (în ani împliniți, la sfârșitul săptămânii de referință) care: în cursul săptămânii de referință nu erau ocupate conform definiției persoanelor ocupate; erau disponibile să muncească, adică erau disponibile să ocupe un loc de muncă remunerat sau să desfășoare o activitate independentă în termen de două săptămâni după săptămâna de referință; căutau activ un loc de muncă, adică fie au făcut demersuri concrete în perioada de patru săptămâni care s-a încheiat cu săptămâna de referință pentru a căuta un loc de muncă remunerat sau pentru a desfășura o activitate independentă, fie au găsit un loc de muncă unde urmează să înceapă activitatea în termen de cel mult 3 luni de la sfârșitul săptămânii de referință.
- Rata șomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă.
- Populaţia activă din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populația ocupată și șomerii.
Dar chestiunea este tot mai problematică, nu doar prin cronicizarea imposibilității de a găsi un angajament rezonabil dar și prin evoluția pe parcursul acestui an. În luna ianuarie, raportul între cei neindemnizați și cei înregistrați de stat ca șomeri era de „doar” 66%, explicația fiind că cei care nu beneficiază au crescut ușor ca număr pe fondul scăderii importante a numărului total de șomeri.
Astfel, se ajunge la o cotă de susținere pe baza ajutorului de șomaj, atâta cât mai este el de redus în raport cu veniturile din muncă, de circa 0,7% din populația activă. Un factor esențial pentru această cotă extrem de redusă este limitarea veniturilor ce pot fi obținute de o persoană pentru a se califica drept șomer la indicatorul social de referință (ISR), „uitat” la valoarea de 500 lei încă din anul 2008 (indexarea este prevăzută pentru 2022).
În context, reamintim că valoarea cea mai mică a indemnizației de șomaj este de 75% din valoarea ISR (375 de lei), pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an. La această sumă se mai adaugă o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare a unei cote procentuale diferențiate în funcție de stagiul de cotizare: doar 3%, pentru un stagiu de minimum trei ani; 5%, pentru un stagiu de minimum cinci ani; 7%, pentru un stagiu de minimum zece ani; cel mult 10%, pentru un stagiu de minimum 20 de ani.
În plus, durata pentru care indemnizația de șomaj se acordă diferențiat, după stagiul de cotizare: timp de șase luni, pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de minimum un an, nouă luni pentru persoanele cu stagiu de cotizare de minimum cinci ani și timp de 12 luni, pentru persoanele care au un stagiu de cotizare mai mare de zece ani. Absolvenții de peste 16 ani și fără loc de muncă beneficiază de un ajutor de șomaj de 250 de lei, sumă care se acordă timp de șase luni.
Una peste alta, barierele birocratice descurajează cam 40% dintre persoanele care se încadrează în definiția internațională a șomerului să se înregistreze ca atare. Dintre cei consemnați oficial în scripte, doar un sfert sunt ajutați de stat, iar sumele acordate potrivit legislației în vigoare sunt relativ mici și acordate pe perioade limitate de timp.
Consecințele se văd nu doar în nivelul de trai al celor afectați de șomaj dar și al famiilor lor, unde se regăsesc cei mai mulți copii cu șanse reduse de dezvoltare și integrare socială. Ceea ce ar reclama măsuri urgente de aducere la zi, mai pe măsura creșterii PIB din ultimii ani, cu deplasarea accentului dinspre trecutul care potențial votează spre viitorul care potențial lucrează, în alocarea protecției sociale.
COMMENTS