Analiza Comisiei Europene, publicată la mijlocul săptămânii trecute, a ajuns la concluzia că în România se manifestă dezechilibre economice. Vulnerabilitățile sunt legate în principal de raportul cost-competitivitate și de creșterea deficitului de cont curent, în contextul politicii fiscale expansioniste și mediului de afaceri nepredictibil.
Sustenabilitatea finanțelor publice ale României era deja supusă la risc înainte de izbucnirea epidemiei COVID-19, ca rezultat al deficitelor publice înalte și a creșterii semnificative proiectate pentru costurile cu vârsta înaintată, în special cele cu pensiile. Pensiile pentru limită de vârstă au fost crescute cu 15% în septembrie 2019 și, în baza unei legi adoptate în vara anului 2019, se așteaptă să crească cu 40% în septembrie 2020, urmând a fi apoi recalculate în sus în septembrie 2021. Așadar, cheltuielile cu pensiile vor crește substanțial în perioada 2020 – 2022. Riscurile în privința sustenabilității fiscale sunt crescute și mai mult de impactul pandemiei COVID-19 asupra activității economice și de efortul fiscal de amortizare a acestuia. Măsurile anterioare de politică fiscală au lăsat României un spațiu mic de manevră pentru a se confrunta cu rezultatul pandemiei.
Criza pandemică a lovit un sistem de sănătate caracterizat prin slăbiciuni structurale, precum nivel redus al alocărilor și acces inegal la servicii. În context, îmbunătățirea sistemului sanitar și a capacității de a răspunde la șocuri este o provocare-cheie.
Sectorul bancar a intrat în criza COVID-19 bine capitalizat și lichid, în timp ce rata creditelor neperformante s-a redus sub 5%. Măsurile adoptate de Guvern sunt importante pentru menținerea rezilienței sectorului bancar în fața șocurilor. Băncile comerciale au întreprins pași în sprijinul clienților, precum amânarea plăților, extensia perioadei de rambursare sau asigurarea de numerar la ATM-uri.
Legislația UE a fost amendată pentru a permite, prin proceduri simplificate, tragerea fondurilor neutilizate în Fondurile Structurale și de Investiții pentru combaterea efectelor excepționale ale pandemiei. Statele membre pot beneficia de O RATĂ DE COFINANȚARE DE 100% din bugetul UE în 2020-2021. ROMÂNIA ESTE ÎNCURAJATĂ SĂ FACĂ UZ DE ACESTE POSIBILITĂȚI pentru a ajuta persoanele și sectoarele cele mai afectate.
Recomandări în privința cărora România ar trebui să întreprindă acțiuni în 2020 și 2021 ( n.r.- INDIFERENT DE REZULTATUL ALEGERILOR):
1.Să urmeze politica fiscală în linie cu recomandarea Consiliului din 3 aprilie 2020 (în traducere, A REVENI CU DEFICITUL BUGETAR SPRE -3% DIN PIB ÎN 2022), în timp ce ia măsurile necesare pentru a se adresa efectelor pandemiei și a susține economia. Să evite implementarea unor măsuri permanente care ar pune în pericol sustenabilitatea fiscală (n.r. – A NU SE MAJORA PENSIILE CU 40%)…
2.Să înlocuiască adecvat veniturile și să extindă protecția socială (A SE MAJORA VENITUL MINIM)…
3.Să asigure lichiditatea în economie, pentru întreprinderi (în special IMM-uri) și gospodării (A SE LUA MĂSURI FINANCIARE) și să aloce bani pentru investiții publice și promovarea investițiilor private în scopul refacerii economiei.
4.Să îmbunătățească eficiența administrației publice și predictibilitatea deciziilor, inclusiv prin implicarea adecvată a partenerilor sociali (n.r.- A SE OBȚINE PREDICTIBILITATE PRIN CONSENS SOCIAL).
COMMENTS