Necesitatea de a reduce deficitul bugetar a scos în prim-plan un clișeu care a prins în conștiința publică, acela că România ar avea prea mulți bugetari. De fapt, datele statistice oficiale utilizate la nivel european ne poziționează tocmai pe locul 18 din 27 dacă se face trimitere la ponderea angajaților la stat în totalul angajaților, în pofida unei creșteri semnificative în ultimele două decenii, și foarte aproape de media europeană în materie.
Ponderea bugetarilor în total angajați, state UE, 2000 și 2020 (%)
De fapt, chiar și așa, se face abstracție de faptul că avem foarte puțini lucrători fiscalizați raportat la populația țării iar necesitățile în materie de sănătate, învățământ, administrație, apărare sau ordine publică ale unei țări sunt legate, în mod obiectiv, de numărul locuitorilor. Nu de posibilitățile inerent reduse provenite din venituri publice, aflate undeva la 70% din media UE ca pondere în PIB.
Ponderea bugetarilor în câteva state UE (% total lucrători)
Așadar, România apare drept statul european cu cei mai puțini bugetari ca pondere în total lucrători (în sensul de persoane care desfășoară o activitate, remunerată sau nu oficial). De aici, dincolo de „nepotismele” care nu lipsesc nici din alte țări colege de Uniune, apare un cerc vicios, în care serviciile publice sunt de slabă calitate pentru că forța de muncă este insuficientă. Numărul de elevi la un educator sau de bolnavi la un medic fiind elocvente în acest sens.
Pentru edificare mai la zi, am căutat un tabel sintetic pentru situația reală a cetățenilor autohtoni confruntați zilnic cu aceste servicii publice, care să țină cont de specificul cultural dar și de nivelul de dezvoltare. Astfel încât să ne poziționăm cât mai corect în încercarea de a veni din urma creșterii PIB/locuitor și cu nivelul de civilizație. Pe site-ul tradingeconomics, am găsit exact ce ar trebui să avem în vedere la luarea unor decizii pentru viitor.
Trading Economics – bugetari în câteva state UE
Să vedeți ce rezultă dacă se face legătura cu numărul de rezidenți din fiecare țară inclusă în acest eșantion ales de tradingeconomics și cum ajungem în poziția de a demonta complet ideea că avem prea multe persoane care lucrau la finele anului trecut în administrația publică, apărare, educație, sănătate umană și asistență socială (traducerea din engleză a titlului de tabel), cu datele în mii persoane.
Țara Bugetari Populație Pondere bugetari
Franța 8.570,50 67.871,93 12,6%
Italia 4.849,00 59.030,13 8,2%
România 1.205,20 19.042,46 6,3%
Portugalia 1.077,78 10.352,04 10,4%
Danemarca 962,86 5.873,42 16,4%
Bulgaria 587,72 6.838,94 8,6%
Croația 360,52 3.862,31 9,3%
Estonia 156,36 1.331,80 11,7%
Recursul socio-cultural la latinitate ne arată că suntem la jumătate față de sora noastră mai mare și mai dezvoltată, Franța, și cam pe la trei sferturi față de Italia. Cu 40% sub Portugalia, pe care am egalat-o anul trecut ca PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard (77% din media UE. Și la foarte mare distanță de situația dintr-o țară nordică dezvoltată, precum Danemarca.
Mai aproape de noi, prin Balcani, Bulgaria și Croația au mult mai mulți bugetari raportat la populația rezidentă, cea care necesită servicii publice naționale. Cât despre o țară baltică precum Estonia, care are o pondere relativ redusă a veniturilor publice în PIB ca și noi, nu se poate spune că ar face rabat la angajările la stat.
Asta nu exclude să eficientizăm activitatea din sectorul bugetar dar direcțiile principale ar trebui să fie creșterea semnificativă a numărului de lucrători fiscalizați, aducerea veniturilor statului ca pondere în PIB peste pragul de 40% din PIB, unde ar trebui să fie, și reducerea încărcării cantitative din serviciile publice, pentru a crește disponibilitatea și calitatea acestora.
COMMENTS