Steven van Groningen, Preşedinte CPBR şi Raiffeisen Bank România a declarat recent în cadrul conferinţei „Să înţelegem viitorul”, organizată de CPBR că dureros în ceea ce-i priveşte pe bancherii din România este să poată remarca potenţialul investiţional pe care ţara îl are şi totuşi să nu reuşească să-l exploateze cum se cuvine. „Ce doare cel mai tare ca bancher este să vezi potenţialul României şi să nu-l poţi fructifica. Consider că motivul principal care conduce la această situaţie este percepţia oamenilor legată de bănci. În multe ţări, ca de altfel şi în România, indivizii văd în întregul sistem bancar un mare hoţ, veşnic doritor de îmbogăţire prin furt şi înşelăciune. Ceea ce-i o mare eroare! Trebuie să insistăm mai mult pe partea de educaţie financiară pentru a-i face pe oameni să înţeleagă mecanismul de funcţionare a unei bănci şi necesitatea ei pe piaţă.” a declarat acesta, exemplificând mecanismul de funcţionare a acestora.
Evenimentul a avut loc în incinta hotelului Athenee Palace Hilton şi a reunit invitaţi de seamă precum: Steven van Groningen, Preşedinte CPBR şi CEO al Raiffeisen Bank România, Sergiu Oprescu, Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Răsvan Radu, Vicepreşedintele CPRB şi CEO al UniCredit Ţiriac Bank, Oana Petrescu, Director Executiv CPBR şi Michal Szczurek, CEO ING Bank România. Bancherii au dezbătut posibilul viitor al sistemului bancar din România.
Invitaţii de onoare ai conferinţei au fost: Acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României şi Prof. Leszek Balcerowicz, fost Guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei.
Dacă prima sesiune a surprins părerile optimiste cu privire la contextul macroeconomic românesc şi diferenţele trasate în linii mari de Prof. Leszek Balcerowicz dintre România şi Polonia, ca urmare a fundamentelor asemănătoare pe care s-a construit, din 1989 până în prezent, ce-a de-a doua sesiune a prevăzut schimbările suferite de sectorul bancar românesc de-a lungul celor 25 ani şi necesitatea adaptării acestuia la normele externe cu scopul de a deveni mai competitiv.
„La întrebarea cine va face primul pas: băncile sau economia?”, paneliştii au conchis că economia confirmă o îmbunătăţire resimţită şi în sectorul bancar, care se va modela în funcţie de cererea existentă, dar cu o reticenţă considerabil mai mare decât în perioada 2004-2008. Acest lucru se datorează învăţămintelor trase de către industria în cauză, ca urmare a exploziei creditelor pentru consum şi imobiliare, credite ce au adus valoare adăugată scăzută şi totodată neperfomanţă. „Băncile nu ar trebui să fie instituţii care să ofere bani oricui, ci celor care sunt capabili să-i utilizeze într-un mod în care să câştige atât ei cât şi economia. Strategia de tip win-win trebuie adoptată de către bănci, prin intermediul căreia, acestea să vină cu produse performante pentru ele şi pentru economie ” a punctat Steven van Groningen, Preşedinte CPBR.
Prof. Leszek Balcerowicz, fost Guvernator al Băncii Naţionale a Poloniei, a susţinut acest aspect, afirmând că în Polonia au insitat pe creşterea creditării către IMM sau startat-up-urile pregătite să facă faţă competitivităţii internaţionale, ca ulterior câştigurile acestora să se propage în întreaga economie poloneză. „Trebuie să avem în vedere creşterea pe termen lung, şi să ne limităm la posibilităţile pe care le avem. Compararea cu ţările dezvoltate nu ne aduce nici un beneficiu, din contră ne pun în umbră şi asta nu-i aşa, căci după cum se tot afirmă potenţial există, să-l fructificăm odată.”a declarat acesta.
Întrebat care a fost cheia succesului în Polonia, date fiind diferenţele remarcabile între cele două economii, Prof. Leszek Balcerowicz a răspus: „Accelerarea privatizării în rândul băncilor, reforma pensiilor şi a educaţiei,lupta împotriva propagandei la care am adăugat o echipă bună de coordonare a acestor proiecte şi rapiditatea în a le transpune în economie au fost ingredientele esenţiale ale roadelor de acum.”
Michal Szczurek, CEO ING Bank România a venit în completarea acestuia evidenţiind faptul că Polonia a reuţit să acceseze mai mult din Fondurile Europene puse la dispoziţie, decât a făcut-o România.
Raportându-ne la reformele prezentate de Prof. Leszek Balcerowicz este observabilă şi schimbarea în ceea ce priveşte eonomia România: faptul că mai sunt multe de făcut nu-i de contestat, dar cel puţin baza pe care vom clădi se dovedeşte a fi mult mai solidă acum.
Părerea pozitivă vine ca urmare a tendinţelor remarcate de Guvernatorul BNR în cadrul evenimentului, Acesta a menţionat că nu se simte în măsură de a face pronosticuri pentru viitor, însă a ţinut să descrie trei dintre tendinţele viitoare ale băncilor comerciale sub forma: „Se va resimţi o creştere moderată a creditării, dar nicidecum rapidă sau explozivă; calitatea creditării este în prezent şi va rămâne mult mai importantă decât cantitatea, iar ceea ce trebuie să aibă în vedere băncile este creşterea importanţei finanţării din resurse locale.”
Totodată nu au fost omise detaliile privitoare la digitalizare, imperios necesare sistemului bancar românesc, dar care sunt încă îngreunate de lipsa educaţiei financiare la nivel naţional. Polarizarea între regiunile ţării este mai mult decât vizibilă, iar faptul că 40% din populaţie este în afara sistemului bancar, reprezintă esenţa imposibilităţii adaptării unor codiţii asemenătoare ţărilor dezvoltate.
COMMENTS