Material de opinie de Victoria Dobre, Senior Manager, Cezara Dumitrescu, Senior Consultant, Taxe Indirecte, Deloitte România, și Luiza Ionescu-Donoiu, Senior Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal
Acțiunile asumate de România în domeniul fiscal pentru următorii ani, inclusiv cele cuprinse în strategia Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) până la finalul anului 2024, ridică o serie de întrebări cu privire la impactul pe care implementarea lor îl va avea asupra mediului de afaceri. Doar modificările fiscale adoptate anul acesta indică iminența unor schimbări și în privința inspecțiilor fiscale, mai exact în frecvența acestora, eficiența și modul lor de desfășurare.
Reforma administrației fiscale, prevăzută inclusiv în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), presupune, în principal, îmbunătățirea serviciilor digitale oferite de autorități contribuabililor și optimizarea schimbului de informații cu scopul final de a accelera ritmul de încasare a veniturilor la bugetul de stat. Printre altele, planul prevede creșterea numărului de inspecții fiscale cu 10% până la finalul anului 2025, față de cel din prezent, și majorarea ponderii auditurilor documentare la 30% din totalul auditurilor efectuate, până la sfârșitul anului 2022, de la aproape zero în prezent.
În acest context, măsurile care urmează să fie luate de autoritatea fiscală vizează optimizarea controalelor fiscale și creșterea capacității de analiză a acesteia și sunt așteptate odată cu implementarea sistemului de raportare SAF-T (Standard Audit File for Tax), care va deveni obligatoriu de la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili și ulterior pentru ceilalți.
Modernizarea ANAF este cu atât mai importantă cu cât, în perioada următoare, marcată de criza sanitară cu impact negativ puternic asupra societății și economiei în ansamblul său, rolul ANAF în redresarea post-pandemie devine unul foarte important, iar transparența și comunicarea cu mediul de afaceri și cu cetățenii dobândește o semnificație deosebită.
Corectitudinea datelor raportate, esențială în cazul unui control ulterior
În prezent, ca parte a transformării digitale a activității ANAF, asistăm deja la impunerea Spațiului Privat Virtual (SPV) ca modalitate principală de interacțiune cu contribuabilii și, pe de altă parte, apar primele măsuri concrete în prevenirea și combaterea evaziunii fiscale. Introducerea sistemului de raportare SAF-T, una dintre cele mai importante modificări fiscale ale anului 2021, va optimiza schimbul de informații între ANAF și contribuabili, astfel încât comportamentele incorecte vor fi mai rapid identificate și combătute. Această raportare va avea caracterul unei declarații informative, însă va constitui totodată o radiografie a situației fiscale a contribuabililor.
Prin introducerea acestei noi obligații de raportare, autoritatea fiscală va avea acces facil la un volum ridicat de informații fiscale și contabile (pentru că sunt transmise de contribuabili într-un format standardizat), iar controlul efectiv derulat de ANAF va deveni mai eficient.
În aceste condiții, pregătirea pentru SAF-T nu trebuie să se limiteze la simpla extragere a datelor din sistemul contabil și transmiterea acestora către ANAF în formatul solicitat, ci presupune o etapă pregătitoare, în care contribuabilii trebuie să verifice acuratețea și integritatea informațiilor pe care urmează să le raporteze, pentru că de corectitudinea datelor furnizate va depinde inițierea de către ANAF a unor controale ulterioare și, implicit, riscul unor penalități.
Așadar, inspecțiile fiscale se vor înmulți în viitorul apropiat, ca urmare a strategiei ANAF de eficientizare a colectării veniturilor la bugetul de stat, astfel încât indicatorul privind gradul de conformare la declarare și plată să revină la nivelul înregistrat în anul 2019, ca urmare a implementării SAF-T și a acțiunilor comune ale structurilor de inspecție fiscală și antifraudă.
În același timp, însă, datorită schimbărilor digitale ce vizează atât structura, cât și modul de desfășurare a controalelor, inspecțiile fiscale vor deveni mai puțin împovărătoare, dar contribuabilii vor fi nevoiți să se conformeze în timp real tuturor cerințelor inspectorilor fiscali cu privire la evidența și raportarea informațiilor. Or, din practică constatăm că, pentru contribuabilii din România care activează într-un mediu fiscal imprevizibil, o astfel de conformare este o sarcină dificilă, în general, și, cu atât mai mult, în contextul crizei acute de personal specializat, cu care se confruntă companiile în prezent, la care se adaugă tema tot mai presantă a reorganizărilor de afaceri.
În aceste condiții, contribuabilii trebuie să se pregătească intens pentru noile raportări și să acorde o atenție sporită corectitudinii datelor transmise la ANAF, astfel încât să își poată desfășura activitatea în parametri optimi înaintea, în timpul și după o acțiune de inspecție fiscală.
COMMENTS