Rolul părinţilor de a-i învăţa pe copii rostul banilor în viaţă se manifestă într-o proporţie semnificativă, de 88%, arată un ultim studiu Kruk România. Doar 14% dintre repondenţi au spus că părinţii nu se implică în această direcţie. Specialiştii Kruk menţionează însă, că informaţiilor financiare oferite copiilor pentru adoptarea unui comportament responsabil faţă de situaţia financiară nu au fost sistematice, ci, mai degrabă, au avut un caracter superficial.
Sondajul “Ce înseamnă o educaţie financiară echilibrată?”a fost realizat în perioada 16-26 mai 2016 şi face parte dintr-o cercetarea sociologică iVOX online, având ca subiect principal educaţia financiară. Studiul a fost realizat la comanda companiei de management al creanţelor, KRUK România, pe un eşantion de aproximativ 1.900 de persoane, din mediul urban, utilizatori ai internetului, cu vârsta minimă de 18 ani. Din acest eşantion, un procent de 27,4% este reprezentat de studenţi.
Repondenţii consideră că accesul la informaţiile pe teme financiare, primite prin diferite mijloace, îi sensibilizează pentru a aborda mai raţional şi a gândi mai profund bugetul lunar de care dispun, într-o proporţie mult mai mică (59%/57%). Însă, într-o proporţie mare (75%), repondenţii cred că raportul între cheltuieli şi venituri, dar şi posibilitatea unor evenimente neprevăzute, i-ar determina să-şi administreze bugetul lunar mai responsabil, pentru că au suficiente cunoştinţe financiare.
Statutul de posesor de cont de economii sau păstrarea unor bani puşi deoparte pentru situaţii de urgenţă sau pur şi simplu economiile pentru viitor, nu reprezintă practici foarte răspândite. Doar 58% dintre cei chestionaţi se comportă astfel. Strategia de planificare nu este foarte valorizată pentru a fi folosită (doar 49% dintre repondenţi o au) în mod constant, ci mai degrabă aleatoriu. Proiecţia siguranţei în viitor este modest exprimată ca atitudine de viaţă (58%).
Acest lucru presupune o planificare a bugetului din când în când şi nu o deprindere solidă.
Rezultatele mai arată că, deşi repondenţii au componenta cognitivă, raţională prezentă în atitudinea lor faţă de bani, această atitudine nu se răsfrânge în comportamentul lor. Evidenţa cheltuielilor făcute este prezentă la puţin peste 50% dintre repondenţi.
Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător, a conturat câteva răspunsuri la întrebarea „Ce înseamană o educaţie financiară echilibrată?”
„(…)Deşi ne place să credem că suntem cunoscători în ale numerelor şi finanţelor, este foarte important ca noi, ca individizi să ne interesăm şi să acţionăm şi mai mult pe acest palier şi trebuie să încercăm să fim mai conştienşi de situaţiile prin care trecem. Realitatea financiară şi problematica ei într-o lume din ce în ce mai complexă vor contribui, însă, la schimbarea atitudinii faţă de statutul economic şi la adoptarea unor comportamente mai stabile şi raţionale şi, probabil, apelul la specialişti ai acestui domeniu. Pe măsură ce informaţiile şi cunoştinţele financiare ale indivizilor vor progresa, ele vor favoriza schimbări comportamentale”, a afirmat Aurora Liiceanu.
În cumunicatul KRUK România, se mai arată că există diferenţe între răspunsurile date de persoanele din eşantionul general şi cele din sub-eşantionul format din studenţi, determinate în principal de diferenţa de vârstă. Una dintre aceste diferenţe se exprimă prin preferinţa mai mare a tinerilor, în general, pentru familie şi prieteni când sunt în dificultăţi financiare (48,4%).
O altă diferenţă se referă la modalităţile de a obţine depedenţa de ajutorul părinţilor. Astfel, studenţii sunt mai înclinaţi spre a avea un job part time (20,3% faţă de 12.7% – tinerii în general). În schimb, ceilalţi repondenţi, în jumătate dintre cazuri au ocupaţii cu normă întreagă (50.7%). Un procent semnificativ de repondenţi care nu sunt studenţi, nu au deloc alte surse de venit (20.6%).
Există şi asemănări între răspunsurile date de cei din eşantionul general şi studenţi. O asemănare interesantă este faptul că a apela la un consultant în situaţii de dificultate financiară este o decizie rară (1% pentru studenţi şi 5% pentru eşantionul general). Aceast lucru înseamnă că relaţia individ-bani rămâne în categoria acelor relaţii care sunt specifice unei atitudini profane faţă de problemele vieţii, neglijându-se sau neţinând seama de apelul la specialişti, indiferent de natura problemei, se mai arată în comunicatul Kruk.
Sondajul reproduce din punct de vedere al principalelor caracteristici, structura socio-demografică a utilizatorilor de internet din România, se ma arată în comunicatul KRUK România.
COMMENTS