SEE Property Forum, un eveniment anual organizat la București de Property Forum – platformă media și de evenimente de top din CEE, a reunit experți de top în economie pentru a dezbate efectele procesului de convergență economică din regiune, precum și perspectivele economice actuale și viitoare ale Europei Centrale și de Est (CEE).
Prezentat de James Dearsley, CEO EMEA Verv și moderat de Csanád Csürös, CEO al Property Forum, panelul din deschiderea evenimentului a inclus vorbitori relevanți precum Dorota Strauch CFA, CEE Coverage Lead și Economist-șef pentru Polonia la Raiffeisen Bank International AG, Péter Ákos Bod, fost Președinte al Băncii Naționale a Ungariei și profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta, Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, Juraj Kotian, Șef de Cercetare Macro/Fixed Income CEE la Erste Group Bank AG, Ioan Nistor, Economist-șef la Banca Transilvania și Valentin Tătaru, Economist-șef la ING.
„Am reunit acești vorbitori remarcabili într-o dezbatere pe subiecte economice de actualitate pentru a marca lansarea oficială a celei mai noi platforme de evenimente și media, Business Forum (www.businessforum.ro). România are un potențial uriaș. De aceea suntem dedicați să oferim informații de neegalat despre piața românească și să transformăm Business Forum într-o destinație pentru profesioniștii care caută o acoperire completă a tendințelor generale din piață, a noutăților din economie și a activităților companiilor listate. Ceea ce am oferit astăzi publicului, la SEE Property Forum 2024, este doar începutul strategiei noastre de a ne extinde pe piața românească și pe alte industrii decat real-estate, și de a oferi o acoperire unică a peisajului economic prin știri online și evenimente dedicate”, spune Csanád Csürös, CEO Property Forum.
Panelul macroeconomic s-a concentrat pe mai multe probleme critice care influențează peisajul economic al regiunii, precum succesul convergenței economiilor din CEE în cadrul UE și pe plan global, cu România și Polonia remarcându-se printr-o creștere mai puternică; dacă CEE poate fi considerată o regiune economică coerentă, având în vedere diversitatea sa; tendințele actuale în consum și investiții în țările CEE; viitorii factori de creștere pentru regiunea CEE, cu accent pe următorul deceniu și impactul tendințelor demografice asupra perspectivelor economice pe termen lung.
În primele minute, Dorota Strauch – CFA, Director pentru CEE și Economist-șef pentru Polonia la Raiffeisen Bank International AG, a prezentat o analiză individuală a perspectivelor economice pentru 2024 în Europa Centrală și de Est, concentrându-se și asupra perspectivei mixte pentru economia României în anul curent: „Deși România a înregistrat o surpriză negativă în revizuirea creșterii economice, țara rămâne rezistentă, cu o creștere continuă a consumului și investițiilor. Creșterea PIB real pentru România este prognozată la 1,2% pentru 2024, recuperându-se ușor la 2,2% până în 2025. Piața muncii din România continuă să susțină cererea de consum, iar creșterea reală a salariilor este așteptată să ofere un impuls modest. Cu toate acestea, inflația rămâne o preocupare, rata medie a inflației fiind estimată la 5,6% în 2024, îmbunătățindu-se ușor la 5,3% până în 2025. Această inflație persistentă, alimentată de creșterea salariilor și a prețurilor la servicii, creează provocări pentru politica monetară și pentru puterea de cumpărare a gospodăriilor. În ciuda acestor presiuni inflaționiste, România beneficiază de utilizarea fondurilor UE, care au sprijinit activitățile investiționale chiar și într-o perioadă de încetinire economică. Privind spre viitor, anul 2025 este așteptat să aducă o accelerare a investițiilor, alimentată de investițiile străine directe (FID) și de utilizarea continuă a resurselor UE, ceea ce va poziționa România pentru o recuperare mai solidă”, a subliniat ea.
Discuția ulterioară din cadrul panelului a acoperit subiecte esențiale, inclusiv dacă convergența economică din CEE poate fi considerată o poveste de succes. Péter Ákos Bod, fost președinte al Băncii Naționale a Ungariei și profesor la Universitatea Corvinus din Budapesta, a remarcat: „Cred că PIB-ul pe cap de locuitor este o măsură prea simplă a succesului economic, în schimb, dacă ne uităm la stilul de viață și la structura economiei, abia atunci vedem succesul acestei transformări. Cred că nicio țară din regiune nu a descoperit secretul, toate având decenii bune și rele. Privind spre viitor, marele test pentru majoritatea țărilor din regiune va fi capacitatea lor de a păstra tinerii și persoanele educate, pentru că pierdem populație și, dacă nu reușim să-i păstrăm acasă, vom pierde productivitatea muncii.”
Csaba Bálint, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României, a comentat despre convergență și demografie în CEE, afirmând că: „Pe termen lung, o economie sănătoasă trebuie să se bazeze mai întâi pe forța sa de muncă competitivă și productivă, apoi pe capital și, în al treilea rând, pe avansul tehnologic. Privind la convergența economică din România, de la integrarea în UE, factorii care au contribuit la dezvoltarea noastră economică au fost o piață a muncii mai bună, cu mai multe locuri de muncă și o productivitate mai mare (astăzi suntem de trei ori mai productivi decât în anul 2000), instituții mai bune, acces la fonduri UE și piețe deschise, pentru a numi doar câțiva.” Referindu-se la preocupările demografice ridicate în cadrul panelului, membrul Consiliului de Administrație al BNR a adăugat: „Demografia este o problemă mare, iar în cazul României, emigrarea forței de muncă rămâne o provocare semnificativă. Din păcate, nu avem modele eficiente în alte țări pentru a gestiona această problemă, iar națiunile mai dezvoltate din regiunea SEE au și ele probleme similare.”
Privind cu optimism la convergența din regiunea SEE, Juraj Kotian, Șef de Cercetare Macro/Fixed Income CEE la Erste Group Bank AG, a declarat: „Convergența a fost extrem de importantă pentru țările din regiune și toate au beneficiat enorm. În același timp, demografia este un obstacol potențial în calea creșterii viitoare și mă îngrijorează că vedem mulți studenți plecând să studieze în străinătate, nu neapărat pentru că există școli mai bune acolo, ci din cauza calității slabe a școlilor de acasă. Avem urgent nevoie de oameni educați pentru a atenua riscurile tendinței de îmbătrânire. Muncitorii mai bine pregătiți vor putea să rămână angajați pentru mai mult timp și să fie mai productivi.”
Discutând despre tendințele forței de muncă și PIB, Ioan Nistor, Economist-șef la Banca Transilvania, a intervenit: „Este adevărat, avem o problemă de îmbătrânire care pune presiune pe economie, dar sunt optimist și cred că economia noastră a ajuns într-un punct în care vedem o integrare mai mare a populației în piața muncii și semne de încetinire a emigrației.” În timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri, Nistor a mai spus: „Prognoza noastră pentru PIB-ul din 2024 este de 1,8%, dar așteptăm deciziile fiscale din 2025 pentru a vedea direcția.”
În final, Valentin Tataru, Economist-șef pentru Cercetare Macroeconomică la ING, a recunoscut beneficiile convergenței și a discutat despre schimbările demografice, avertizând asupra impactului acestora asupra economiei: „În anul 2000, PIB-ul pe cap de locuitor din România era 25% din media UE, iar anul trecut a fost de 80%, deci trebuie să subliniem cât de reușit a fost acest proces de convergență pentru România. Dar trebuie să evităm capcana convergenței incomplete și cum putem face asta? Ar trebui să ne concentrăm pe creșterea productivității, creșterea automatizării, digitalizarea, soluțiile energetice durabile, pentru a numi doar câteva și să evităm, de exemplu, suprareglementarea.” Atragând atenția asupra amenințărilor demografice, Valentin Tataru a mai spus că: „Oamenii pleacă nu doar din cauza salariilor mici, ci și pentru că sunt dezamăgiți de sistemele de sănătate sau educație. Chiar dacă înseamnă să fiu pesimișt, spun asta: tendința demografică este clară, ne vom micșora. Dar un alt semnal de alarmă este educația – fără o forță de muncă educată și o populație educată, nu putem merge prea departe ca economie și ca țară.”
COMMENTS