România a fost statul din UE cu cel mai mic nivel al prețurilor pe anul 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu doar 49,9% din media europeană calculată pe baza consumului individual efectiv, țara noastră s-a situat la acest indicator sub Bulgaria (51,1%), Polonia (51,1%) Ungaria (58,1%), Croația (65,1%) și Lituania (65,7%).
La polul opus, peste pragul de 130% din media UE, cele mai „scumpe” state membre ale Uniunii au fost Luxemburg (152,6%), Danemarca (142%), Suedia (138,7%) și Irlanda (138,3%). De reținut, principalii noștri parteneri comerciali, Germania (108,8%) și Italia (102,8%), au încadrat media Zonei Euro (106,5%).
Evoluția din ultimii trei ani analizați de Eurostat a prețurilor relative din România a fost în scădere (de la 50,7% în 2018) , ceea ce ne-a permis să preluăm locul Bulgariei ( aflată în creștere semnificativă, de la doar 47,5% în urmă cu trei ani la 51,1% anul trecut) la acest indicator critic pentru nivelul de trai al populației.
Un factor esențial în optimizarea creșterii economice cu păstrarea stabilității prețurilor în moneda națională a fost devalorizarea controlată a monedei naționale, undeva la mijlocul gamei de intervenții din regiune, ceea ce ne-a permis să depășim la PIB/loc. Ungaria și Croația dar să trecem cu nivelul relativ al prețurilor ( aflate în mișcare în întreaga Uniune) sub Bulgaria, legată fix prin curs de evoluția euro.
Devalorizarea monedelor naționale în regiune între 2018 și 2020
Anul 2018 2020 Devalorizare
1.Ungaria 318,89 363,89 14,1%
2.Polonia 4,262 4,560 7,0%
3.România 4,654 4,868 4,6%
4.Cehia 25,647 26,242 2,3%
5.Croația 7,418 7,552 1,8%
6.Bulgaria 1,956 1,956 0%
Sursa: Eurostat, calcule proprii
Veste bună în principiu, ultimul loc la nivelul prețurilor din UE a venit, însă, la pachet cu o scădere a competitivității prin preț a produselor exportate și cu o concurență în creștere din partea altor state din regiune pe propria piață de desfacere. Astfel, Ungaria și Polonia au avut un excedent cumulat cu România de circa 5,4 miliarde euro, cam 30% din tot deficitul nostru comercial pe 2020 (18,4 miliarde euro).
Mai mult, prin efect de bază, tocmai evoluția relativă la situația din alte țări a prețurilor ar trebui să ne dea de gândit din perspectiva evoluțiilor viitoare, cu atât mai greu de repetat cu cât se pleacă de la un nivel anterior mai redus. Deocamdată, situația la zi nu arată tocmai rău, cu țara noastră pe locul șapte în UE.
Mai precis, cu o inflație anuală măsurată conform standardelor europene de 6,7%, ne-am poziționat în luna noiembrie 2021, după țările baltice (Lituania deține prima poziție, cu 9,3%), Ungaria (7,5%) și Polonia (7,4%), chiar mai jos decât Belgia (7,1%). Dincolo de creșterea excepțională a prețurilor la energie,o bună parte dintre produsele aduse în țară, în condiții de deficit comercial major, au contribuit la majorarea indicelui de prețuri.
Întrebarea care se pune, pe măsură ce avem un nivel al veniturilor care ne permite să achiziționăm produse din import, cu un raport calitate-preț pe care îl considerăm adecvat la salariile și pensiile noastre, este cum facem să nu mai importăm exact inflația anuală din țări precum Polonia sau Ungaria, desigur dacă avem alternative mai bune și mai ieftine pe plan local.
COMMENTS