România a înregistrat în T2 2021, de departe, cel mai mare deficit de cont curent trimestrial din ultimii ani, potrivit datelor publicate de Eurostat. Valoarea în termeni absoluți a urcat la peste 4,5 miliarde euro și a fost cu 53% mai mare decât în același trimestru al anului anterior, când am avut scuza impactului inițial al pandemiei.
Evoluția deficitului de cont curent trimestrial al României (T1 2019 – T2 2021, milioane euro)
Trimestrul T1 19 T2 19 T3 19 T4 19 T1 20 T2 20 T3 20 T4 20 T1 21 T2 21
Deficit cont curent -1.195 -3.379 -3.673 -2.658 -1.063 -2.987 -3.783 -3.136 -2.919 -4.580
Sursa: Eurostat
Dacă se face poziționarea în context european, figurăm pe locul pe locul trei după Franța (-6,0 miliarde euro) și Grecia (-4,7 miliarde euro) dar pe locul cinci atunci dacă se face corelația cu dimensiunea economiei. Indicator la care, cu -8,4% din PIB, stăm mai bine decât Cipru (-11,2% PIB), Malta (-11% PIB), Grecia (-10,7% PIB) și Estonia (-8,6% PIB) dar ceva mai rău decât Letonia (-6,5% PIB).
Evoluția soldului contului curent raportată la PIB
Pentru referință, cele mai mari surplusuri după același criteriu le-au consemnat Irlanda (+14,9% PIB), Olanda (+10,9% PIB), Danemarca (+8,9% PIB), Germania (+6,6%), Suedia (+5,9% PIB), Slovenia (+4,1% PIB), Italia, Croația (ambele cu +3,7% PIB) și Belgia (+3,4% PIB). În cifre absolute, topul a fost format de Germania (+56,7 miliarde euro), Olanda (+23,6 miliarde euro) și Italia (+16,3 miliarde euro).
Per total UE27, soldul contului curent în T2 2021 a fost puternic pozitiv și în creștere semnificativă față de T1 2021. De la 65 miliarde euro sau +2,1% din PIB, rezultatul a urcat cu aproape 50%, până la +96,6 miliarde euro sau +2,7% din PIB-ul Uniunii. Rezultatele pozitive s-au înregistrat aproape pe toată linia: +53,6 miliarde euro față de Marea Britanie , +25,3 miliarde euro cu SUA și +21,9 miliarde euro cu Elveția, deficitele principale venind pe relațiile cu China (-20,9 miliarde euro) și Rusia (-7,1 miliarde euro).
Astfel România a avut o evoluție complet diferită față de evoluțiile din majoritatea statelor membre și față de UE în ansamblu. Reamintim că, în loc să ne îndreptăm spre reintrarea în limita permisă de stabilitate macroeconomică la nivel european, de -4% din PIB, ne îndreptăm în prezent spre -5,5% din PIB (prognoza oficială de vară), față de -5,2% PIB anul trecut.
Iar asta în pofida creșterii substanțiale a rezultatului scontat pe partea de revenire economică (+7%), ceea ce înseamnă că deficitul financiar extern se accentuează mai repede decât se poate dezvolta economia. Dacă nu ne ajustăm singuri, în condiții controlate de revenire treptată spre echilibru, riscăm o „aterizare” brutală, cu consecințe majore pe nivelul de trai.
COMMENTS