T4 2021 – puterea de cumpărare a pensiilor, diminuată cu 5% față de același trimestru din anul anterior

În T4 2021, pensia medie lunară a fost de 1.679 lei, cu 43 de lei (+2,6%) peste valoarea consemnată în același trimestru al anului anterior. Ajustat cu creşterea medie a preţurilor (aproape 8% în T4), puterea de cumpărare a pensiilor a scăzut cu 5% faţă de T4 2020, situația fiind remediată de-abia după indexarea de la 1 ianuarie 2022.

Pe fondul pandemiei, numărul de persoane aflate în plată a scăzut per total cu circa 65 mii de persoane. Evoluţiile au fost, însă, mult diferite pe categorii. La categoria cea mai mare, cea pentru limită de vârstă (4.012 mii persoane), au fost mai puțin cu 27 mii persoane. S-a majorat cu 9 mii numărul celor cu pensie anticipată parțială și s-au înregistrat scăderi la celelalte categorii de beneficiari de pensii, cota maximă fiind consemnată (-34 mii persoane) la cele de invaliditate.

Ca urmare a creşterii semnificative a preţurilor în al patrulea trimestru al anului trecut, puterea de cumpărare a sumelor nominale încasate a avansat doar în cazul pensiilor anticipate parțiale (+5,2%). Totodată, s-a păstrat cvasiconstantă (-0,4%) la cele anticipate integrale dar a scăzut semnificativ pentru limită de vârstă (-5,6%), în timp ce diminuarea reală la cei mai amărâți pensionari, cei cu dizabilități, a ajuns la -10,5%.

 Această dispunere a evoluțiilor de la un an la altul, ridică un mare semn de întrebare din perspectiva protecției sociale. Este bizară favorizarea persoanelor care nu atins vârsta de pensionare și au ieșit anticipat din activitate, în detrimentul celor mai în vârstă și al celor care nu mai pot lucra la capacitate maximă.

Dacă se urmărește evoluția în timp a puterii de cumpărare, rezultată din „jocul” între majorările acordate și indicele prețurilor de consum, se poate observa că la finele anului trecut s-a ajuns într-o situație atipică pentru ultimii ani, după ce nu s-a mai făcut indexarea uzuală de la începutul toamnei. Ceea ce a ajutat la diminuarea deficitului public dar a afectat nivelul de trai al pensionarilor.

Ajutorul de completare – scădere semnificativă a numărului de beneficiari proveniți din fostul sistem pentru agricultori

 Tot în sensul reducerii eforului bugetar a acționat și scăderea numărului celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate (în prezent – indemnizație socială). Acesta a scăzut pentru al treilea an consecutiv, până la un nivel redus cu 2,6% față de același trimestru al anului anterior, după ce în 2018 depășise pragul de un milion de persoane.

Scăderea în pandemie a fost semnificativă pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-13,7%) și marginală în cazul beneficiarilor proveniți din sistemul asigurărilor sociale (-0,6%). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (4 mii sau 0,43% din total) care s-au situat sub pragul legal de venit minim.

În fine, ar mai fi de subliniat diferența destul de pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii (1.277 lei în județul Botoșani, 1.287 lei în Giurgiu și 1.298 lei în Vrancea) și cele mai crescute  (2.132 lei în județul Hunedoara, 2.036 în București și 1.892 lei în județul Brașov). Ecartul maxim de 855 de lei este considerabil și face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0