Provocările fiscale și economice ale anului 2025 trebuie să-i găsească pregătiți pe consumatori, iar administrarea finanțelor personale devine un imperativ pentru cei care vor să își păstreze confortul din prezent sau să își țină sub control problemele financiare. Invitații episodului 11 din #PodcasturileCSALB au analizat punctele nevralgice ale comportamentului financiar al românilor și au oferit soluții pentru consumatorii care vor să își administreze un buget personal sau vor să investească, să economisească și/sau să se împrumute.
Prima sursă de venit suplimentar se găsește chiar în buzunarul nostru! O găsim după ce tăiem cheltuielile care nu sunt necesare, spun specialiștii în educație financiară în podcastul găzduit de Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB).
În al 11-lea episod din #PodcasturileCSALB sunt invitați Irina Chițu, analist financiar, manager Finzoom.ro și Adrian Căruceru, consultant finanțe personale, într-o discuție moderată de Cătălin Bălan, PR&Comunicare CSALB, ex-jurnalist.
| PODCAST CSALB | https://youtu.be/790DBpj-DGQ
Este al 4-lea an când în interviurile CSALB participă top managementul sistemului bancar și experți din domeniul juridic. Anul acesta și jurnaliști reputați din domeniul economic sunt invitați să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Analizăm noutățile și impactul lor în piața financiar-bancară, precum și relația consumatorilor cu instituțiile de credit într-un context socio-economic volatil și imprevizibil.
Irina Chițu: „Construirea bugetului personal presupune 80% planificare și 20% cunoașterea unor instrumente financiare, precum cele de economisire sau de creditare. De exemplu, planificarea financiară pe care și-o face fiecare român ar trebui să plece de la bugetul de venituri și cheltuieli și să aibă strategii diferite pentru abordarea acestora.
De exemplu, veniturile trebuie diversificate, iar cheltuielile reduse. Un consumator trebuie să jongleze cu toate aceste elemente pentru a rămâne în echilibru. Din păcate, la noi în țară, peste 70% dintre familii se bazează pe un singur venit, iar de aici vin multe riscuri asociate cu dispariția sau cu reducerea acestuia.
De aceea, venitul poate fi susținut prin tăierea de pe listă a cheltuielilor mărunte, neesențiale, care pot fi eliminate. Pentru asta este nevoie de o disciplină mai mare în gestionarea bugetului, precum și de economisire. De exemplu, dacă realizezi că ai niște cheltuieli zilnice, precum un prânz luat la un restaurant de tip fast-food sau o cafea pentru care plătești 20 de lei, le poți înlocui cu mâncarea gătită acasă și cafeaua la termos. Vei vedea că suma economisită este considerabilă.
Pe parcursul unui an întreg poți ajunge să economisești valoarea a 3-4 salarii minime pe economie, doar prin ajustarea unei singure subdiviziuni de cheltuieli.
Aș vrea să contrazic un mit! Economisirea nu ține de mărimea veniturilor, ci de comportament, de o rutină a vieții zilnice. Oamenii spun că abia le ajung banii pe care îi câștigă și nu mai pot economisi, dar le recomand să se uite cu atenție la cheltuielile pe care le au. Genul acesta de comportament prevăzător are efect în toate aspectele vieții financiare.
Tot ca să te pui la adăpost, trebuie să pui deoparte un fond de siguranță. Să ai oricând la dispoziție, în cazul unor evenimente neașteptate, cel puțin trei venituri ale familiei. Ca să nu fii nevoit să te împrumuți pentru cheltuielile legate de mâncare dacă rămâi fără job, să zicem.
Pentru că urmează un an complicat, le recomand celor care vor să contracteze un împrumut să se gândească dacă acei bani luați de la bancă îi ajută sau nu să își crească veniturile sau să-și reducă cheltuielile pe termen mediu sau lung! De exemplu, una este să își cumperi un telefon de ultimă generație pentru că acesta te ajută în jobul tău să câștigi mai bine și alta este să îl cumperi doar pentru că este la modă. Sau, poate cu o parte din banii împrumutați plătești niște cursuri și certificări. Care, la fel, te ajută în carieră. Pe de altă parte, creditul poate fi util să-ți reduci cheltuielile. De exemplu, cu creditul îți cumperi panouri solare cu care înlocuiești factura la curent. În concluzie, creditul este bun atunci când te ajută să te dezvolți, nu când te duci cu el în vacanță si plătești încă doi ani după ce vacanța s-a terminat.”
Cătălin Bălan: „Partea pozitivă este că oamenii au câștigat mai bine în 2024 și au economisit în depozite bancare. Ceea ce înseamnă că nu au stat cu mâinile în sân în fața provocărilor viitoare. Creșterile salariale anul acesta au fost de aproximativ 15%, până la un salariu mediu net de 5.242 de lei. Faptul că au câștigat mai bine i-a făcut pe mulți să economisească. În momentul acesta în România avem în depozite peste 72 de miliarde de euro, de aproape două ori mai mult decât au împrumutat românii de la bănci. Dar, atunci când avem venituri mai mari cheltuim mai mult. De aici și utilitatea unei planificări financiare pe care orice familie ar trebui să și-o facă. Ce îi împiedică pe oameni să facă acest lucru? Unde au cea mai mare dificultate în construirea unui buget și în redirecționarea propriilor bani? ”
Adrian Căruceru: „O primă distincție pe care oamenii trebuie să o facă, pentru a nu mai ajunge în situația în care să cheltuie mai mult decât câștigă, este între dorințe și nevoi. De aici pleacă un prim dezechilibru în a corela veniturile cu cheltuielile. În cursurile pe care le-am făcut am observat unele lucruri îngrijorătoare: unii oameni nu știu cât câștigă, nu cunosc veniturile familiei. Ori, dacă nu știi de unde pornești este destul de complicat să știi unde vrei să ajungi și cum poți direcționa, pe parcurs, resursele de care dispui. Oamenii sunt într-un fel deconectați de la propria situație financiară. De aceea, cea mai mare dificultate este până să ajungă să-și construiască un buget. Pentru că foarte mulți nu înțeleg necesitatea unui astfel de instrument.
Sunt oameni care încearcă să își organizeze mai bine finanțele personale, fac asta timp de câteva luni, timp în care descoperă unele lucruri care nu le plac, și renunță la întregul plan. Totuși, cei care sunt perseverenți culeg și roadele: în privința cheltuielilor sunt oameni care pot salva un sfert din banii cheltuiți, fără a le fi afectat nivelul de trai, doar din reducerea sau eliminarea cheltuielilor de care nu au nevoie. Trebuie să știe, fiecare în parte, unde se află pragul de la care nu se mai pot duce în jos cu tăierea cheltuielilor.
Veniturile, în schimb, pot fi oricât de mari, oricât te duce capul și puterea de muncă. Iar asta este partea optimistă a bugetului personal. Oricând poți câștiga mai mult.
Bugetul reprezintă, în esență, un instrument de economisire. Cei care pun bani deoparte fac de multe ori greșeala de a-i lasă în contul curent. Acolo nu primești niciodată o dobândă și există și comisioane de administrare.
Cei care vor să-și investească banii trebuie să știe că vorbim de un nivel superior al gestionării finanțelor personale. Presupune mai mult decât a lăsa banii într-un depozit. Acești consumatori trebuie să înțeleagă foarte bine riscurile și propria toleranță la risc, pentru că în investiție poți pierde toți banii. Apoi să se raporteze la un orizont de timp și să-și stabilească obiectivele. Adică unde vor să ajungă și cât de repede. Dacă pleci de la București spre Oradea mergi direct sau ocolești prin Suceava?
Pensiile private, de exemplu, pot fi considerate investiții pe termen lung, cu atât mai mult cu cât rata de înlocuire a salariului cu pensia în următorii ani poate ajunge la 30%-40%. Adică, dacă ai un salariu de 1.000 de euro, la pensie o să primești doar 300-400 de euro, ceea ce reprezintă o scădere brutală pe care trebuie să o compensezi într-un fel. ”
COMMENTS