Ca tendinţe ale anului, se remarcă o cerere sporită pentru depozitele pe termen mediu şi lung cu dobândă fixă, ca şi pentru produse ceva mai sofisticate, precum depozitele cu componentă investiţională.
În cazul produselor de economisire, pe lângă nivelul ratelor de dobândă, românii sunt tot mai conştienţi de ceilalţi factori care conduc la un demers eficient, precum riscul asociat băncii, tipul de produs ales pentru plasarea banilor, durata acestuia. Anul acesta a crescut numărul depozitelor pe termen mediu şi lung şi cu dobândă fixă pe toată durata de constituire şi există un interes în creştere pentru produse combinate de economisire (depozit-fond de investiţii, depozit-asigurare).
14,7 milioane de români îşi ţin în prezent banii la bănci. Valoarea totală a depozitelor la instituţiile de credit din România era la finele primului trimestru al acestui an de 305,2 mld. lei, în scădere cu 3,1% faţă de sfârşitul lui 2013. Dintre ţările din regiune, băncile din România şi Bulgaria oferă în prezent cele mai mari dobânzi la depozitele în euro. În ceea ce priveşte depozitele în lei, cele mai bune dobânzi sunt ofertate de regulă de bănci de talie mică. Explicaţia constă în faptul că băncile din această categorie cu greu găsesc să se împrumute pentru refinanţare şi este mult mai ieftin să atragă bani sub formă de depozite de la clienţi. Problema este că marea majoritate a clienţilor doresc să-şi ţină economiile în bănci mari şi nu la instituţii de credit aflate în goana după bani. Încrederea clientului în bancă rămâne în continuare un criteriu definitoriu în acest domeniu.
Comportamentul de economisire
Un sondaj realizat în 2014 de Mercury Research, la comanda Fondului de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB), relevă că doar 22% din totalul populaţiei bancarizate din România a economisit în ultimul an. De asemenea, 80% dintre românii care au economisit în ultimele 12 luni au preferat moneda naţională, tendinţă ce se va păstra şi în viitor. Mai precis, 76% dintre cei care şi-au exprimat intenţia de a face economii în următoarele 12 luni aleg leul. O altă concluzie a recentului sondaj este aceea că veniturile mici şi creşterea cheltuielilor curente sunt principalele motive pentru care românii nu prea reuşesc să economisească. Astfel, doar mai puţin de un sfert dintre respondenţi au reuşit să pună bani deoparte în ultimul an. Suma medie economisită lunar reprezintă 21% din venitul lunar la nivel naţional. Jumătate dintre cei care au economisit bani în 2013 i-au păstrat în numerar, 26% în depozite la termen şi 19% în conturi de economii. Numerarul este văzut ca un instrument sigur de economisire de persoanele cu un grad scăzut de informare financiară şi de cele care nu au încredere în bănci. Semnificativ, 40% dintre intervievaţi au declarat că nu vor economisi anul acesta.
Rezultatele sondajului similar, realizat în 2010 de Institutul de cercetare de piaţă GFK România, tot sub egida FGDB, ilustrează evoluţia procesului de economisire şi comportamentul persoanelor fizice vizavi de acesta, cu plusuri şi minusuri. Ar fi de menţionat că sondajul de acum patru ani a fost realizat doar în mediul urban, în timp ce cercetarea din 2014 a vizat atât respondenţi de la oraşe, cât şi de la sate. În ceea ce priveşte suma medie economisită lunar în mediul urban, aceasta a crescut de la 468 lei, acum patru ani, la 579, în prezent. Conform ultimului sondaj, procentul mediu economisit la sate este de 23%, în condiţiile în care baza de respondenţi a reprezentat 19% din totalul populaţiei bancarizate din mediul rural. Metodele şi instrumentele de economisire sunt văzute diferit la interval de patru ani. Astfel, orăşenii care au economisit în 2010 au folosit ca instrumente conturile de economii (33%), depozitele la termen (30%), conturile curente (30%), banii păstraţi în numerar (28%), acţiunile (6%), pensia suplimentară (5%), precum şi investiţiile într-un teren, casă sau apartament (5%).
Preferinţă pentru numerar
În 2014, persoanele bancarizate din urban şi rural care au economisit în ultimul an au utilizat numerarul (50%), depozitele la termen (26%), conturile de economii (19%), conturile curente (16%), investiţiile într-un teren sau o locuinţă (6%), precum şi într-o pensie privată (5%). Depozitele şi conturile de economii erau considerate de orăşenii care au economist în 2010 ca fiind cele mai atractive şi sigure, dar şi cele mai profitabile instrumente de economisire şi investiţie. Lucrurile s-au schimbat anul acesta, când numerarul este perceput ca fiind cel mai sigur, în timp ce, din punct de vedere al profitabilităţii, pe primul loc au urcat investiţiile într-un teren sau o locuinţă (29%), urmate de depozite la termen (19%) şi investiţiile în metale preţioase (18%). Analizând rezultatele ultimului sondaj, se mai poate concluziona că majoritatea populaţiei bancarizate din România prezintă aversiune faţă de risc, preferând un câştig mic asociat cu un risc minim decât un câştig mare asociat cu un risc ridicat, situaţie de altfel valabilă şi acum patru ani. Ca durată de depunere a economiilor, acum patru ani nu aveau în vedere un termen anume, preferând să le poată accesa oricând sau în mai puţin de o lună. Alţi 17% aveau economii sau investiţii cu termen de peste un an. În 2014, românii care preferă să poată dispune oricând de bani sunt circa un sfert dintre respondenţi. În rest, 12% aleg un termen de 1-3 luni, 6% de 3-6 luni şi doar 3% de peste un an.
Dincolo de astfel de statistici, care servesc mai mult băncilor, trebuie relevat un lucru esenţial – existenţa, în ultimii patru ani, a unui grad scăzut de încredere în sistemul bancar. Aproximativ două treimi dintre respondenţi au declarat în 2014 că nu au încredere în bănci. Cei care au interpretat rezultatele sondajului corelează această situaţie cu lipsa informării despre sistemul bancar şi cu absenţa economiilor în bănci pentru o bună parte din populaţia României. Ca perspectivă pentru procesul de economisire, doar un sfert dintre cei intervievaţi cu ocazia ultimului sondaj au declarat că vor pune mai mulţi bani deoparte în 2014, comparativ cu media ultimilor doi ani. Cei care au deja economii declară într-o proporţie mai ridicată (34%) că vor pune mai mulţi bani deoparte, lipsa de siguranţă faţă de viitor rămânând cel mai puternic factor care influenţează economisirea.
Alternativa fonduri de investiţii
Piaţa economisirii din România este marcată şi în 2014 de scăderea ratelor dobânzilor, semnal dat mai demult de BNR prin reducerile consecutive ale dobânzii-cheie. Leul rămâne preponderent ca monedă de economisire, urmat de euro, iar termenele preferate de populaţie sunt cele până într-un an. „Totuşi, pe piaţa economisirii se poate observa faptul că populaţia a început să aleagă termenele mai mari, tendinţă reprezentată şi de creşterea mai accentuată a volumelor atrase în depozitele cu scadenţă mai mare de un an faţă de volumele aferente depozitelor până într-un an (la sfârşitul lui mai 2014, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea pentru depozitele în lei cu scadenţă mai mare de un an a fost de 30%, iar pentru cele în euro de 30%)”, comentează Bogdan Spuza, Director Executiv Strategie şi Marketing în cadrul BRD – Groupe Société Générale. Pe total piaţă, însă, pe fondul scăderii continue a dobânzilor, depozitele la termen în primele cinci luni ale anului au stagnat, în timp ce piaţa fondurilor mutuale şi de investiţii a crescut cu 16% faţă de aceeaşi perioadă din 2013.
Principalii jucători pe piaţa depozitelor rămân BCR, BRD, Banca Transilvania, CEC Bank, Raiffeisen Bank şi UniCredit Ţiriac Bank. Cu excepţia primei bănci din sistem, care a înregistrat o uşoară scădere a soldului depozitelor, competitorii săi cei mai apropiaţi au marcat în ultimul an creşteri ale sumelor economisite de clienţi.
„Cota de piaţă a BCR pe piaţa internă a depozitelor aparţinând segmentului de clienţi de retail s-a diminuat uşor în cursul anului trecut, pe măsură ce piaţa s-a aliniat trendului de reducere a dobânzilor reflectat şi la nivel interbancar şi în relaţie cu clienţii”, declară Cătălina Rotaru, şef Departament Produse Economisire şi Investiţii din cadrul băncii, care adaugă: „Cele mai solicitate produse de economisire în 2014 rămân depozitele la termen, clienţii preferând termenele mai lungi prin care se fixează cu banca un nivel de dobândă ce nu poate fi afectat de scăderea dobânzilor. Ponderea depozitelor pe termene mai mari de şase luni, contractate în primele şase luni din 2014, în total depozite ale băncii a crescut cu 30% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, clienţii aleg să investească prin intermediul unor instrumente financiare care pot genera venituri suplimentare depozitelor la termen, în funcţie de riscul acceptat. La nivel de BCR, 20% dintre depozitele la termen au fost direcţionate către fonduri de investiţii preponderent conservatoare (plasamente în instrumente cu venit fix, în proporţie de minimum 80%)”. Valoarea medie a depozitelor nou deschise în fiecare lună la BCR este în prezent de aproximativ 30.000 lei, sumă ce rămâne constantă în comparaţie cu anul precedent.
Valoarea depozitelor la sold din portofoliul BRD este una echilibrată între persoane fizice şi juridice. Astfel, la finele primului trimestru din 2014, persoanele fizice aveau aici depozite în sumă totală de 17 mld. lei (faţă de 16,5 mld. lei, la 31 martie 2013), iar companiile de 17,8 mld. lei (faţă de 16 mld. lei, la sfârşitul primului trimestru al anului trecut). În comparaţie cu martie 2013, se constată o îmbunătăţire a raportului credite/depozite (79,5%, faţă de 94,6%, la sfârşitul lunii martie 2013), influenţat de creşterea semnificativă a depozitelor (+6,9%). „Asemenea tendinţei din piaţă, volumele atrase de BRD de la persoanele fizice sunt mai mari în depozite la termene scadente mai mici de un an, faţă de cele mai mari de un an, iar moneda aflată în preferinţele clienţilor este leul. Oferta băncii diferă în funcţie de termene şi sume, încurajând dobânzile pe termen lung”, precizează Bogdan Spuza.
Pentru Banca Transilvania, depozitele de la clienţi au crescut, valoric vorbind, cu 3,4%, de la 25,803 mld. lei, la 31 decembrie 2013, la 26,674, la 31 martie a.c. În condiţiile în care CEC Bank îşi face publice doar rezultatele anuale, nu ştim la ora actuală decât că, în 2013, depozitele atrase de la clienţi au crescut cu circa 10%, pe baza majorării depozitelor persoanelor juridice cu aproximativ 21% şi a celor atrase de la persoane fizice cu circa 9%. Astfel, depozitele persoanelor fizice (inclusiv carduri) totalizau la sfârşitul anului trecut 118,9 mld. lei, iar cele ale persoanelor juridice 2,5 mld. lei. Cota de piaţă a băncii pentru depozite a fost anul trecut de 9,19%, faţă de 9,08%, în 2012. În 2013, creşterea soldului depozitelor CEC versus sistem bancar a fost de 280%, în condiţiile în care la nivel de sistem saltul a fost de 120% faţă de 2012.
UniCredit Ţiriac Bank raportează o valoare a depozitelor la sold la sfârşitul primului trimestru din acest an de 5,112 mld. lei pentru persoane fizice şi de 8,807 mld. lei pentru persoane juridice, în creştere sensibilă faţă de aceeaşi perioadă din 2013. „Preferinţele clienţilor sunt împărţite relativ echilibrat între diferite maturităţi, existând interes major şi pentru scadenţele mai lungi, respectiv depozitul pe 2 ani. În 2014, clienţii au economisit mai mult în lei decât în valută (60% vs 40%), existând interes considerabil pentru ambele soluţii. În ultimii ani am observat o înclinaţie mai mare a românilor către economisire, fenomen cu implicaţii pozitive atât pentru piaţă în ansamblu, cât şi pentru clienţi. Suma medie economisită în prima jumătate a anului în curs este comparabilă celei din 2013. Se observă totodată un interes sporit pentru soluţiile de economisire mai sofisticate, cum sunt fondurile de investiţii. La nivel de piaţă, putem spune că în rândul clienţilor predomină un comportament prudent, specific unui profil de risc conservator”, ne-au declarat reprezentanţi ai băncii.
Oferte 2014
Toate băncile mari au cam aceleaşi categorii de produse destinate economisirii, de la clasicele depozite la termen, la planuri de economii, conturi de economii, precum şi alternative ceva mai elaborate precum depozitele cu componentă investiţională. Ceea ce le diferenţiază este nivelul de dobândă şi comisioane, precum şi particularităţile legate de economisirea pentru copii şi pensionari.
Începând din luna aprilie a.c., BCR a lansat oferta dedicată clienţilor noi şi existenţi privind constituirea de depozite la termen din sume noi, depozit pe trei luni, în lei, iniţial cu o dobândă de 3,75% p.a., după care, din 15 iulie a.c., a scăzut cu 0,50%. Dobânda bonificată nu vine însă de la început, la constituirea depozitului. La prima maturitate se aplică dobânda-standard a unui depozit la 3 luni, care variază între 2,70% şi 2,90%, în funcţie de sumă, nivelul maxim fiind pentru depozitele de peste 100.000 lei. Bonusul de dobândă se adaugă la primele trei prelungiri ale produsului. De exemplu, clienţii vor avea, pe an, o dobândă cu 0,60% mai mare decât cea standard dacă vor păstra depozitul timp de un an de zile.
Tot din iulie a.c., BCR a redus la zero lei comisionul de administrare cont curent, cât timp acesta este utilizat în legătură cu produsele de economisire ale băncii. „De asemenea, pregătim lansarea unei oferte speciale pentru clienţii noi sau existenţi care economisesc la BCR, ofertă ce le va răsplăti loialitatea, oferindu-le o rată de dobândă superioară, precum şi flexibilitate în cazul în care vor dori să acceseze respectivele sume”, anunţă Cătălina Rotaru.
La rândul său, Intesa Sanpaolo Bank a lansat anul acesta produsul de economisire „Plan de Acumulare”, care permite accesul permanent la sumele economisite, putând fi deschis şi pe numele copilului. Surse ale băncii ne informează totodată că urmează a fi lansate unele produse de economisire ce vor include şi componenta de asigurare. Veneto Banca a introdus în 2014, pentru persoane fizice, „Depozitul 18”, în lei şi euro, cu maturitate la 18 luni, cu dobândă fixă şi virarea acesteia la fiecare trei luni. De curând, a devenit operaţional şi depozitul „Avanti”, pe trei luni, care se adresează atât persoanelor fizice cât şi juridice, cu plata dobânzii anticipat, la momentul constituirii. „Alegerea celui mai potrivit produs de economisire depinde de o serie de factori, care variază de la client la client. În cadrul consultanţei pe care o oferim clienţilor noştri încercăm să identificăm aceşti factori pentru a le permite acestora o abordare conştientă a economisirii. În cazul instituţiei noastre, o economisire eficientă trebuie să fie determinată de verificarea apetitului pentru risc al clientului abordat, identificarea obiectivelor acestuia privind economisirea, durata pentru care e dispus să economisească şi siguranţa pe care i-o oferim. Şi în cazul produselor de economisire, pe lângă nivelul ratelor de dobândă, clienţii sunt mai conştienţi de ceilalţi factori care pot permite o economisire eficientă, precum riscul asociat instituţiei şi tipului de produs prin care aleg să-şi plaseze economiile, durata pe care intenţionează să economisească şi obiectivele per ansamblu ale economisirii”, crede Demetrio Mosena, Responsabil Direcţia Comercială în cadrul Veneto Banca.
Alături de produsele-standard de economisire pătrund pe piaţă şi cele mai sofisticate, destinate clienţilor cu apetenţă la risc. Începând din luna mai a.c., OTP Bank a început distribuţia fondului închis de investiţii OTP Premium Return, administrat de OTP Asset Management România. Este astfel diversificat portofoliul de fonduri distribuite de grup în România şi cu un fond închis denominat în lei, cu o politică de investiţii permisivă, care îşi propune să obţină randamente consistente, în condiţii de volatilitate redusă, urmărind o strategie de investiţii de tip „Absolute-Return”. Fondul se adresează cu precădere investitorilor persoane fizice şi juridice care intenţionează să efectueze plasamente pe un orizont de timp de minimum un an, chiar dacă aceştia au acces la banii lor lunar. Valoarea minimă a investiţiei este o unitate de fond (1.000 lei). „Fondul se adresează clienţilor care doresc randamente potenţial superioare produselor clasice de economisire, dar care nu acceptă un risc ridicat, similar investiţiilor în fondurile de acţiuni”, a declarat, la lansare, Dan Popovici, Director General al OTP Asset Management România. La rândul său, BRD are de mai mult timp operaţional pachetul investiţional „Tandem”, un mix între economisirea într-un produs clasic de depozit şi un fond de investiţii.
Campanii de vânzare
O constantă rămân campaniile promoţionale, care, prin nivelul mai ridicat de dobândă la depozite pe o perioadă-limită sau diverse premii pentru clienţi, au menirea clară de a atrage rapid fonduri noi. Un exemplu de campanie de vânzare este cea legată de produsul de tip unit-link „Perspective pentru banii tăi în 2014”, oferit vara aceasta de Bancpost, în parteneriat cu Eurolife ERB. Produsul garantează la maturitate (termenul este de un an) capitalul investit (95%) şi o perspectivă de câştig de 8,3%.
OTP Bank derulează până la sfârşitul lunii octombrie a.c. campania promoţională „OTP Salariat”, marcată de premii sub formă de reduceri de 10% la plata utilităţilor, reduceri ce nu pot depăşi însă 30 lei lunar de client. O altă promoţie – „OTP Aniversar” –, desfăşurată de OTP Bank în luna iulie a.c., a presupus constituirea unui depozit în luna de naştere a clientului şi cu un plus de dobândă de 0,10% pentru sume mai mari de 50.000 lei.
Piraeus Bank are în derulare până la sfârşitul anului „Programul de înmulţit bani”, campanie dedicată clienţilor existenţi care adaugă o nouă sumă într-un depozit deja existent sau pentru cei care deschid acum un depozit. Termenul de păstrare a economiilor (minimum 500 lei sau 100 euro) variază între o săptămână şi 2 ani, iar dobânda este fixă. Pentru reuşita acestei campanii de marketing, banca vine cu un bonus la aniversarea zilei de naştere a clientului sau la prelungirea depozitului, organizând totodată o tragere la sorţi pentru fiecare sumă nou depusă de 100 euro sau echivalent în lei, soldată cu acordarea de lingouri de aur.
Produse de nişă
Un segment distinct în oferta actuală a băncilor este reprezentat de produsele de economisire pentru copii şi pensionari, care prezintă câteva caracteristici, cea mai importantă fiind aceea legată de nivelul dobânzii. Una dintre băncile cu cele mai multe conturi pentru cei mici continuă să oferteze produsul „ING Economii pentru copii”, caracterizat în principal prin faptul că banii pot fi retraşi oricând fără a pierde dobânda acumulată. În prezent, dobânda acordată este de 3%, ceea ce o plasează cam la mijlocul plajei de dobânzi din piaţă.Raiffeisen Bank are activat în continuare planul de economii pentru copii „Creştem împreună”, cu o rată anuală a dobânzii pentru conturile în lei de 3,25%, fixă pe perioade de câte un an. Limita minimă de sumă, la constituire, este de 150 lei, planul putând fi deschis în primele zile de viaţă ale copilului, iar depunerile ulterioare realizate oricând. În cazul depozitelor la termen pentru pensionari, se aplică un bonus de 0,25% la dobânda-standard.
„Planul de economii BCR” se pliază inclusiv copiilor şi tinerilor sau părinţilor care economisesc pentru îndeplinirea unei dorinţe a acestora. Este un depozit la termen care presupune economisire regulată. Produsul poate fi deschis şi pe numele minorilor, situaţie în care banca plăteşte un bonus de dobândă de 0,2% pe an pentru sumele economisite pe numele copilului de părinţi sau bunici şi chiar de minori. „Planul de economii BCR” are în prezent o dobândă-standard de 3,50% p.a.
Şi CEC Bank oferă o alternativă de economisire pe termen lung pentru copii, cu o rată anuală a dobânzii fixă pe toată perioada de constituire a depozitului. Ca şi în cazul unor alte oferte din piaţă, depozitul beneficiază de un plus de dobândă de 0,25 puncte procentuale, astfel încât dobânda anuală aplicabilă produsului este de 3,5% p.a. Pentru clienţii pensionari, la depozitele în lei se adaugă 0,25 p.p. la dobânda-standard, iar la cele în euro 0,15 p.p.
„Contul Junior” al UniCredit Ţiriac Bank, ce se adresează părinţilor care vor să economisească pentru copii, nu constrânge clientul să depună lunar o sumă fixă, iar valoarea minimă a unui depozit lunar este de doar 5 euro. Pachetul „Decan” pentru persoanele aflate la pensie are o dobândă mai avantajoasă faţă de depozitul-standard şi un comision de administrare redus (1 leu/lună). „Contul Junior” al OTP Bank este conceput sub forma unui cont curent care oferă posibilitatea obţinerii unor nivele superioare de dobândă (diferenţiată pe tranşe) şi retragerea unor sume de bani în orice moment. „Pachetul pentru Pensionari”, un alt produs de nişă al băncii, include şi „Depozitul pentru Pensionari”, cu rate de dobândă diferite de produsele-standard (+0,20% la depozitele în lei şi respectiv +0,10% la cele în valută).
Plecând de la necesitatea unei protecţii financiare a celor mici, Bancpost oferă o soluţie de tip „2 în 1” – „Planul de economii pentru copii – Perspective pentru Educaţie”, care combină flexibilitatea unui cont de economii şi protecţia oferită de asigurarea de viaţă. Prin asigurare se realizează protecţia beneficiarului la inflaţie şi obţinerea unei profitabilităţi a produsului, o anume disciplină a economisirii, plata automată a primei, adaptarea la situaţia financiară a titularului. De exemplu, pentru un client de 35 de ani, care depune pentru copilul său o primă lunară de 150 lei pe o perioadă de 15 ani, suma obţinută la maturitate poate fi de 33.000 lei sau 45.800 lei (dacă alege opţiunea de creştere anuală automată a primei cu 5% anual). Cu caracter de generalitate, prin încasarea salariului, a pensiei sau a veniturilor asimilate în conturi deschise la o anume bancă, clienţii beneficiază de bonusuri de dobândă la depozitele la termen şi la conturile de economii.
În condiţiile scăderii constante a dobânzilor, inclusiv la depozite, bătălia în această direcţie e dusă la ora actuală în primul rând de băncile mici, primele interesate în atragerea de bani de la clientelă. Analizând produsele de economisire lansate în 2014, observăm un artificiu utilizat inclusiv de băncile mari – un produs cu o dobândă promoţională pentru o perioadă limitată, de regulă trei luni, după care, odată banii atraşi de la client, dobânda revine la nivelul pieţei. Pentru a trage de timp în acordarea unei dobânzi mai mari sunt practicate depozitele cu dobândă progresivă, mai ales pentru sume noi, nivelul cel mai ridicat fiind în ultima perioadă de funcţionare a depozitului. Exemple în această privinţă sunt depozitul la termen de 3 luni, cu dobândă progresivă, al BCR, deja descris anterior. Asemănător este şi depozitul „Progresso” al BRD, la care dobânzile ajung până la niveluri de 5,20% pe an, pentru lei, respectiv 3,30% pe an, pentru euro. Deja, vorbim în piaţă de depozite pe 2-3 ani, clientul putând opta pentru modalitatea de plată a dobânzii la scadenţă sau anticipat, la momentul constituirii depozitului. Într-o astfel de puzderie de oferte, clientul trebuie să discearnă ceea ce e cu adevărat profitabil pentru el şi să nu se lase amăgit de o ofertă efemeră, ca să nu spunem înşelătoare, care aduce beneficii în primul rând băncii.
COMMENTS