Date statistice recente vizând deponenţii persoane fizice cu depozite mai mari de 100.000 euro, constituite la bănci participante la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (F.G.D.B.) şi sucursale din state membre ale Uniunii Europene, indică o creştere a numărului acestora şi a valorii sumelor aferente.
La sfârşitul primului trimestru al acestui an, din categoria de clienţi persoane fizice cu depozite mai mari de 100.000 euro făceau parte aproape 22.000 de români (faţă de peste 17.000, la finele anului 2012). Depozitele acestora depăşeau 21 mld. lei (faţă de aproape 19 mld. lei, în decembrie 2012). Conform F.G.D.B., ponderea depozitelor de peste 100.000 euro în total depozite la băncile din România este de 7%. Pragul de la care un client cu bani este inclus în România în categoria „Private Banking” variază, de la bancă la bancă, între 100.000, 200.000, 250.000 şi 400.000 euro.
Date fiind activele administrate, avem de-a face cu o piaţă locală de „Private Banking” de dimensiuni restrânse, cu cash şi depozite în jur de câteva miliarde de euro. „Piaţa din România este o piaţă tânără, în formare, care abia acum începe să se dezvolte. Încă suntem la prima generaţie de clienţi de «Private Banking», fiind foarte puţine cazurile în care a doua generaţie a început să se ocupe de administrarea activelor. Piaţa locală se diferenţiază destul de mult de pieţele din Europa de Vest şi aş menţiona în primul rând suma cu care un client poate accesa astfel de servicii. Dacă în Europa nivelul de intrare este de 1 milion euro sau chiar mai mult, în România un client cu 200-250 de mii euro poate avea astfel de servicii. Din punct de vedere al produselor avem iarăşi diferenţe destul de mari, piaţa din România fiind mai modestă în ceea ce priveşte varietatea de produse financiare. Legat de preferinţele clienţilor iarăşi apar diferenţe: dacă în Vest clienţii sunt preocupaţi de produse mai sofisticate, pe termene mai lungi, având în vedere şi cum se face transferul de avere de la o generaţie la alta, în România clienţii sunt orientaţi pe câştig pe termen scurt şi sunt destul de reţinuţi să investească pe termen lung”, precizează Octavia Cutuş, Head of ING Wealth Management. Mai există şi alte diferenţe de substanţă, una dintre acestea privind modul de administrare a portofoliului. În ţări ale Europei de Vest se lucrează foarte mult cu aşa-zise „portofolii discreţionare”, care presupun că, în baza unui mandat, banca poate investi pentru client în diverse produse financiare, în funcţie de profilul de risc asumat de acesta. La noi, marea majoritate a clienţilor doresc să fie implicaţi în fiecare decizie de investiţie. Cu toate eforturile BNR din ultimii ani de a determina românii să parieze pe leu când vine vorba de credite sau produse de investiţii, tendinţa clienţilor este de a investi în euro (circa 70% din activele financiare fiind în moneda unică europeană). În alte ţări foste comuniste, precum Polonia, spre exemplu, clienţii investesc aproape în totalitate în moneda naţională. Diferenţe există, totodată, la nivel de costuri. „Fiind o piaţă tânără, în curs de formare, costurile percepute clienţilor pentru aceste servicii sunt mai mici. Credem că pe viitor vom vedea inclusiv abordări de genul plata unui singur comision anual de administrare a portofoliului, în detrimentul unor plăţi individuale pe fiecare tranzacţie/investiţie realizată, abordări pe care le regăsim astăzi în majoritatea pieţelor dezvoltate”, spune Mihail Ion, preşedintele Comitetului de Investiţii pentru clienţii cu averi ridicate al Raiffeisen Bank şi preşedintele Raiffeisen Asset Management.
Surse din băncile mari active pe segmentul de „Private Banking” ne-au precizat că, în ultima perioadă, clienţii manifestă o mai mare deschidere pentru investiţiile financiare, urmare a unei educaţii financiare mult îmbunătăţite, care le permite să înţeleagă mai bine diferenţele dintre gestiunea discreţionară de portofoliu şi gestiunea personală a acestuia. Realităţile financiare din perioada crizei au marcat, de asemenea, profilul investiţional al clientului de „Private Banking”.
Soluţii avansate „Absolute Return”
Ca valoare a activelor administrate, primul loc pe piaţa locală de „Private Banking” revine în continuare BCR, cu 900 mil. euro, valoare dispersată pe circa 1.800 de relaţii de clientelă. Îmbunătăţirea rezultatelor financiare ale Erste Private Banking în 2013 faţă de 2012 este ilustrată de indicatorul cost raportat la venituri care s-a îmbunătăţit de la 0,47 (în 2012), la 0,37 (anul trecut). 2013 a fost un an de consolidare a relaţiilor cu clienţii existenţi, a încrederii acestora în serviciul de „Private Banking”. „Într-o piaţă financiară măcinată de neîncredere, ne-am propus continuarea optimizării portofoliului printr-o comunicare îmbunătăţită atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, prin investiţii punctuale eficiente în soluţii IT avansate şi în capital uman, investiţii ce ne-au permis îmbunătăţirea rezultatelor financiare ale liniei de business. Portofoliul a rămas constant, în condiţiile în care interesul pentru soluţiile de investiţii a crescut, politicile monetare relaxate dar şi situaţia lichidă a sistemului bancar făcând ca economisirea prin soluţii-standard (depozite la termen) să nu pară foarte atractivă”, comentează Răzvan Furtună, Head of Private Banking, Erste Private Banking România. În portofoliul EPB, componenta cash (depozite) a scăzut de la 43%, la sfârşitul anului 2012, la 30%, în decembrie 2013. Piaţa de obligaţiuni a fost principalul beneficiar al politicilor monetare în 2012 şi 2013, volumele tranzacţionate în 2013, în sumă de 330 mil. euro, depăşind cu 20% volumele tranzacţionate în 2012. Rezultatul este pus de Răzvan Furtună pe seama creşterii încrederii clienţilor conservatori în soluţii de tip „Fixed Income”, pe evoluţia volatilă a randamentelor provocată de speculaţiile cu privire la retragerea FED din măsuri de tip „Quantitative Easing”, precum şi de evoluţia pozitivă a obligaţiunilor emise în România.
În paralel, soluţiile noi, de tip „Absolute Return”, dezvoltate de Erste Asset Management (EAM.) împreună cu fondurile de obligaţiuni, au atras volume importante, subscrierile nete ale clienţilor în 2013 fiind de peste 100 mil. euro. De menţionat că fondurile „Absolute Return” reprezintă soluţii avansate de tip „asset allocation” cu administrare activă, care au ca scop reducerea volatilităţii portofoliului, protecţia capitalului şi obţinerea unui randament pe un orizont de timp diferit, în funcţie de profilul de risc al investitorului. În cursul anului 2013 şi la început de 2014, Erste Asset Management a lansat o gamă completă de soluţii pentru diferite categorii de riscuri, atât în lei cât şi în euro. Totodată, în 2013, EAM. a lansat serviciul „Administrare discreţionară de portofoliu”, despre care Răzvan Furtună ne spune: „Creşterea cu 60% activelor înregistrate în 2013 este cel puţin promiţătoare, dar trebuie să recunoaştem că piaţa în general este una foarte mică, ţinta noastră pentru 2014 fiind aceea de a ne concentra pe exploatarea potenţialului”.
Depozite structurate pe termen mediu
Fără a ne comunica numărul de clienţi activi, şi nici valoarea activelor administrate la final de 2013, BRD-Groupe Société Générale ne-a raportat creşteri ale unor indicatori pe care nu-i cunoaştem: mărirea cu 20% a numărului de clienţi activi şi cu 35% a soldului resurselor deţinute de aceştia în administrare la BRD, fiind depăşite astfel evoluţiile înregistrate în 2012. „Şi în 2013 şi în acest an ne-am concentrat pe produsele alternative în vederea diversificării portofoliului de investiţii al clienţilor de «Private Banking». Am lansat o serie de depozite structurate pe termen mediu de 2-3 ani, cu capital garantat la scadenţă şi care oferă un randament potenţial net superior depozitelor clasice la termen”, menţionează Florentina Predescu, Responsabil piaţă Private Banking, BRD-Groupe Société Générale. Ar fi de precizat că suma minimă pentru constituirea unui astfel de depozit cu randament indexat este de 100.000 echivalent euro. În prezent, circa 45% din resursele deţinute de clienţii de „Private Banking” ai BRD sunt investite în titluri de stat, fonduri de investiţii, depozite structurate şi pe piaţa de capital.
Prin intermediul serviciului „Friedrich Wilhelm Raiffeisen”, clienţii cu averi însemnate beneficiază de o relaţie bancară specială. În portofoliul său se aflau la final de 2013 circa 1.000 de clienţi, cu o valoare a activelor administrate de 700 mil. euro. „Evoluţia în 2013 a fost una pozitivă, atât din perspectiva creşterii numărului de clienţi care au accesat oferta noastră, cât şi din perspectiva creşterii activelor şi a gradului lor de diversificare dincolo de produsele clasice de economisire. Se remarcă creşterea interesului clienţilor pentru o abordare în ansamblu a portofoliului, precum şi pentru produse de investiţii cu un grad mai ridicat de complexitate. Dat fiind profilul lor mai conservator, clienţii au accesat cu prioritate fonduri cu componenta acţiuni care asigură şi protecţia capitalului sau note structurate (unele create special pentru clienţii Raiffeisen), care oferă protecţia totală sau parţială a capitalului, cu expunere atât pe pieţele globale de acţiuni, cât şi pe alte active cu grad mai mare de familiaritate, gen petrol, aur ş.a. Ultimul trimestru din 2013 a adus un interes crescut pentru piaţa locală de acţiuni, clienţii participând cu sume importante atât la listarea de acţiuni pe bursă, cât şi la plasamentele private accelerate derulate pe Bursa de la Bucureşti”, informează Mihail Ion.
Creşteri de activitate
La sfârşitul anului trecut, Banca Transilvania înregistra o creştere de peste 7% în ceea ce priveşte numărul clienţilor „Private Banking” şi de circa 6% a activelor administrate pe această nişă. În mai 2014, numărul clienţilor din această categorie depăşea 2.600, iar activele administrate erau mai mari de 500 mil. euro. În 2008, anul lansării serviciului de „Private Banking” la BT, existau circa 800 de astfel de clienţi, cu active de peste 200 mil. euro. În martie a.c., banca, prin subsidiara sa BT Asset Management, a lansat produsul „BT Euro Obligaţiuni”, fond mutual denominat în euro care se adresează investitorilor cu un profil conservator. „Clienţii de «Private Banking» au preferat în 2013 instrumentele cu venit fix, depozitele la termen şi titlurile de stat alcătuind numitorul comun al mixului de investiţii. În funcţie de profilul clientului şi de orizontul său de lichiditate, portofoliul acestuia poate fi diversificat cu produse cu un grad mai ridicat de risc. Începând din primăvara acestui an însă, o parte dintre clienţi şi-au îndreptat atenţia către unităţi de fond cu expunere pe piaţa de capital, atât în România («BT Clasic» şi «BT Maxim»), cât şi din Austria («BT Index Austria» ATX), observându-se un apetit mai mare pentru investiţii”, declară Anca Crăciun, Director Private Banking, BT.
O evoluţie în creştere a înregistrat şi UniCredit Ţiriac Bank, care, prin preluarea portofoliului RBS (România) – Divizia Royal Preferred Banking, a ajuns la circa 3.000 de clienţi de „Private Banking”, în condiţiile în care în etapa anterioară acestui proces avea circa 1.300. Valoarea activelor administrate pentru clienţii de „Private Banking” este în prezent de peste 500 mil. euro. „Majoritatea clienţilor au un profil conservator, opţiunea lor principală fiind reprezentată de plasamente cu grad redus de risc, de tipul instrumentelor cu venit fix. Dar există interes şi pentru instrumente de tipul acţiunilor. Ponderea investiţiilor în fondurile mutuale de investiţie a crescut, mişcare generată de înţelegerea principiilor de diversificare şi optimizare a structurii plasamentelor”, declară pentru revista noastră Anca Eremia, Director Private Banking în cadrul băncii.
În 2013, ING Bank România, prin ING Wealth Management, a înregistrat o creştere pe segmentul de „Private Banking”, accentul fiind pus pe consolidarea portofoliului de clienţi şi de produse. S-au înregistrat creşteri de active atât din partea clienţilor existenţi, dar şi de la clienţi noi. „În principiu, suntem interesaţi să atragem clienţi care au apetit pentru investiţii financiare şi pentru diversificare. Procesul de selecţie este foarte riguros şi avem în vedere şi alte aspecte decât cele financiare, astfel sunt foarte importante sursa fondurilor, tipul de activitate pe care clientul o desfăşoară ş.a. La ora actuală, peste 70% din portofoliul clienţilor ING Wealth Management este reprezentat de produse de investiţii (titluri de stat, produse structurate, bond-uri şi fonduri mutuale, portofolii discreţionare), iar restul de depozite şi conturi curente”, precizează Octavia Cutuş, Head of ING Wealth Management. Aceeaşi sursă informează că a fost preluată de la ING Luxemburg o platformă tehnică prin care poate fi tranzacţionat orice tip de instrumente financiare. Tot prin subsidiara din Luxemburg pot fi realizate investiţii în aur, inclusiv în varianta fizică, aurul putând reprezenta o componentă într-un portofoliu de „Private Banking”. „Au fost lansate produse sub formă de «note structurate», care pot fi construite pe orice activ-suport, de la aur şi cursuri valutare la coşuri de acţiuni, indici bursieri şi cotaţii de materii prime. Primele produse oferite au avut ca activ-suport cursul de schimb, anul acesta urmând a fi disponibile şi alte variante mai sofisticate”, adaugă Octavia Cutuş.
Randamente
Odată prezentate principalele rezultate ale anului trecut în materie de active administrate şi produse, să vedem care au fost cele mai profitabile forme de plasament în 2013 pentru clienţii români din categoria „Private Banking” şi care este orientarea acestora în prezent. „Piaţa locală de acţiuni a oferit în 2013 oportunităţi foarte bune, cu randamente de peste 20%, pe care clienţii noştri le-au exploatat atât prin intermediul fondului Raiffeisen România Acţiuni, cât şi prin plasamente individuale pe acţiuni, în special în cadrul ofertelor speciale cum au fost listările iniţiale de acţiuni pe Bursă şi vânzările accelerate de plasamente private. De asemenea, clienţii au obţinut randamente în anumite cazuri chiar de peste 20% prin plasamente în acţiuni/fonduri de acţiuni cu expunere globală şi de peste 10% din plasamente în certificate/note structurate cu capital integral sau parţial protejat”, ne spune Mihail Ion.
În opinia specialiştilor de la BRD, pentru 2013 vedeta anului a fost oferta IPO Romgaz, care s-a bucurat de un interes deosebit din partea investitorilor. „Legăm această ofertă de zona de «Private Banking», întrucât 45% din totalul subscrierilor au fost realizate de clienţii din acest segment de clientelă”, menţionează Florentina Predescu.
Pentru cei de la ING Bank România, în termeni de randamente, cele mai mari creşteri au fost înregistrate la fondurile de acţiuni de la ING Investment Management, în special cele care investesc în companii înfiinţate, listate la bursă sau tranzacţionate în statele membre ale Uniunii Monetare Europene sau America de Nord, care plătesc dividende atractive, aceste fonduri aducând în 2013 randamente între 11% şi 24%. Pentru 2014, ca şi evoluţie în zona de «Private Banking», cred că se va modifica interesul clienţilor/investitorilor, în sensul unei deschideri mai mari către produse care să aducă un potenţial de randament superior, aceasta datorându-se şi faptului că ratele de dobândă pentru depozitele bancare au scăzut şi vor continua să scadă”, anticipează Octavia Cutuş.
Viziunea Grupului UniCredit legată de structura claselor de active şi ponderile în cadrul portofoliilor de investiţie sunt evaluate trimestrial. Pentru trimestrul al doilea al acestui an, am fost pozitivi pe acţiuni europene şi japoneze, obligaţiuni corporative high yield şi emerging markets în valute forte şi rămânem neutri pe real estate, aur şi mărfuri, punctează Anca Eremia.
Structura optimă de portofoliu
Pentru necunoscători, dar chiar şi pentru iniţiaţi, întrebarea-cheie în materie de plasamente rămâne cea legată de structura portofoliului. Nu există o reţetă de succes în această privinţă, ci doar nişte reguli de bun-simţ ce trebuie respectate. „Nivelul ridicat de lichiditate şi dobânzile ajunse la un minim istoric fac dificilă creionarea unei structuri «optime» de portofoliu. Înţelegerea corectă a profilului de risc, dar şi a planurilor pe termen scurt, mediu şi lung sunt esenţiale fiecărui investitor pentru a putea structura un portofoliu de investiţii, dând termenului «optim» înţelesuri diferite, de la stabilitate pe termen lung la potenţial mare de creştere pe termen scurt. Urmează ca odată portofoliul construit să fie urmărit şi, eventual, rebalansat în funcţie de situaţia din pieţele financiare. Abordarea cea mai apropiată de acest ideal este întâlnită în modul în care sunt gestionate fondurile de tip Absolute Return”, crede Răzvan Furtună.
Opinia generală este că succesul unei investiţii depinde în mare măsură de crearea acelei legături dintre oportunităţile existente în piaţă şi toleranţa la risc a fiecărui client, pentru ca rezultatele să fie obţinute în mod sustenabil, nu doar ca mici realizări pe termen scurt. Cuvântul de ordine este diversificarea, care aduce un potenţial de câştig mai ridicat în condiţiile unui risc diminuat. „Structura optimă a plasamentelor este acel mix care răspunde nevoilor clientului şi aşteptărilor lui. Pentru un client conservator acesta poate fi de forma 80% bonduri şi 20% cash (depozite, conturi de economii), în timp ce pentru unul dinamic o structură de portofoliu care răspunde nevoilor lui poate fi de 70-80% acţiuni şi produse cu grad ridicat de risc şi 20-30% în bonduri şi cash”, sugerează Octavia Cutuş. Apetitul de risc al clienţilor în general şi de „Private Banking” în special a evoluat în anii crizei. În perioada de după 2008, clienţii au manifestat un interes crescut pentru informaţii precum: rezultate financiare, cota de piaţă a băncii, nivelul de capitalizare, acţionariat, detalii care contribuie la crearea unui confort în ceea ce priveşte încrederea în instituţia în care îşi păstrează resursele financiare. Clienţii au devenit mai conştienţi de riscurile pe care le presupun anumite produse şi acordă mai multă atenţie aspectului ce ţine de randamentul obţinut versus risc asumat. În condiţiile actuale ale unor randamente scăzute pe segmentul depozitelor, titlurilor de stat şi obligaţiunilor, semnalele din piaţă indică faptul că tot mai mult clienţi îşi îndreaptă atenţia spre diversificarea portofoliului şi asumarea unui risc mai ridicat în ceea ce priveşte plasarea banilor.
COMMENTS