O echipă de experți în fiscalitate, coordonată de avocatul Gabriel Biriș a prezentat în fața celor mai importanți oficiali, premierul Marcel Ciolacu, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu și președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, o analiză cu efectele, puține bune, foarte multe rele, ale a repetatelor modificări ale Codului Fiscal dar și impactul acestora în societate. Evenimentul găzduit de BNR a prilejuit și lansarea publică a think-thankului pe fiscalitate The TAX Institute, condus de cel mai cunoscut fiscalist al României postdecembriste, Gabriel Biriș.
După 7 ani și jumătate s-a ajuns ca doar 47,6% din alineatele Noului Cod Fiscal să rămână în forma inițială. Mai mult, cele mai importante modificări au fost aduse în perioada 2017 – 2019, de chiar autorii Noului Cod Fiscal, ceea ce este cel puțin nepotrivit și arată o anume superficialitate în redactarea noului Cod Fiscal arată cea mai serioasă analiză pe problematica în cauză.
Studiul a fost realizat în perioada martie – iunie 2023 de o echipă formată din fondatorii Tax Institute – Gabriel Biriș (avocat), Ruxandra Jianu (consultant fiscal), Ana Bobirca (conferențiar univ. dr., ASE), împreuna cu Roxana Voicu-Dorobanțu (conferențiar univ. dr., ASE), Paul Chichernea (avocat, consultant fiscal), Filip Cucu (consultant fiscal). Contribuții importante pe parte de revizuire și validare au avut Valentin Lazea (economist-șef, Banca Națională a României), Delia Cataramă (conferențar univ. dr., ASE, consultant fiscal ș\ Tax Partner – Viboal), Dan Manolescu (Președinte, Camera Consultanților Fiscali), Gabriel Sincu (Managing Partner, TMF Group) și Niculai Sichin (Head of Tax, OMV Petrom).
Probabil cea mai fierbinte parte a studiului o reprezintă identificarea celor mai bune/rele modificări ale cadrului fiscal. Iată cum arată acestea în viziunea autorilor:
Top 10 cele mai proaste măsuri fiscale
1. „Revoluția fiscală” (OUG nr. 79/2017)
Deschidem lista celor mai proaste măsuri cu acea „Revoluție fiscală” (care se află de asemenea și pe primul loc la cele mai bune măsuri, dar din considerente diferite). Motivul pentru care considerăm că e cea mai proastă este modul în care a fost aplicată, se arată în documentul elaborat de experții pe fiscalitate.
În loc să fie folosită pentru așezarea sarcinii fiscale în funcție de mărimea și nu de tipul venitului, măsura a fost folosită pentru a accentua discrepanțele existente, spun autorii analizei.
În plus, prin majorarea cotelor de CASS și CAS (în mod special) și reducerea, în compensație, a impozitului pe venit de la 16% la 10%, a fost transferată o sumă de circa 12 miliarde de lei din Bugetul de stat (BS) în Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat (BASS), sumă ce ulterior a fost folosită pentru a justifica creșterile complet nesustenabile de pensii și dezechilibrarea gravă a Bugetului Consolidat.
În plus, OUG 79/2017 nu a fost încă aprobată de către Parlament, ceea ce dă senzația că subiectul nu este închis, motiv de incertitudine pentru întreg mediul de afaceri.
2. Spulberarea bazei de calcul al impozitului pe profit (Legea nr. 270/2016, OUG nr. 3/2017, OUG nr. 79/2017)
Am reunit aici trei măsuri diferite, care – în plină luptă împotriva erodării bazei fiscale – au făcut ca mai puțin de 10% din numărul total de companii active în Romania să mai datoreze impozit pe profit.
Includem aici:
• eliminarea impozitului pe profit pentru companiile mari din HoReCa și înlocuirea lui cu un derizoriu impozit specific;
• creșterea plafonului de venit pâna la care se poate aplica regimul fiscal al microîntreprinderilor de la 100.000 euro/an la 500.000 euro/an (OUG 3/2017) și mai apoi la 1.000.000 euro/an (OUG 79/2017);
• eliminarea limitării aplicabilității regimului fiscal al companiilor care obțin venituri din consultanță și management, erodând – în lipsa unei capacități de control adecvate a ANAF, și baza de calcul al impozitului pe venit și, mai ales, al contribuțiilor sociale.
3. Eliminarea plafonării bazei de calcul al CAS, CASS individuale pentru veniturile din salarii (OUG nr. 3/2017)
Această măsură a crescut semnificativ sarcina fiscală totală pentru salariile mai mari de 5 salarii medii. Plafonarea bazei de calcul al CASS intrase în vigoare la 1 ianuarie 2017 și a fost eliminată începând din februarie, dar plafonarea bazei de calcul al CAS individuale era în vigoare încă din 2001 și venea la pachet cu plafonarea numărului de puncte de pensie, plafonare eliminată.
Practic, din acest moment, pe lângă sumele încasate suplimentar la BASS, a început să crească și datoria BASS față de asigurați.
În mod ironic, creșterea sarcinii scale pentru salariile mari a venit la pachet cu creșterea plafonului la microîntreprinderi și cu eliminarea restricțției cu privire la consultanță și management, măsuri ce au fost practic o invitație la înlocuirea contractelor de muncă cu contracte de prestări servicii încheiate cu microîntreprinderea angajatului.
4. Scutirea de impozit pe salariu a angajaților din cercetare/dezvoltare, a angajaților sezonieri din HoReCa și păstrarea scutirii de impozit pe salarii a angajaților din IT
Opinia autorilor este că scutirile erodează baza de calcul al impozitului, creează distorsiuni concurențiale și discriminări între diverse categorii profesionale.
Nu există studii de impact al acestor scutiri care să contrazică această opinie.
Mențiune: scutirea de impozit pe salariile obținute din activități de cercetare-dezvoltare nu a putut fi aplicată din cauza lipsei și mai apoi a neclarității normelor de aplicare.
5. Scutirea de impozit pe salarii și de la plata CASS pentru angajații din construcții și agricultură
Aceste măsuri nu numai că au adus o scădere semnificativă a încasărilor la BC, dar au creat distorsiuni majore în piața muncii. În plus, a fost creat un risc semnificativ pentru toate companiile din domeniile menționate, scutirile fiind susceptibile a ajutor de stat.
6. „Split” TVA (OG nr. 23/2017)
Măsura, din fericire, modificată semnficativ înainte de a intra în vigoare, ar fi blocat pur și simplu activitatea majorității companiilor româneti, în special a celor cu capital românesc pentru care accesul la finanțare este mai dificil.
Am inclus-o în lista celor mai proaste măsuri pentru a sublinia răul imens ce poate facut de decidentul nepriceput și de consilierii săi (posibil pricepuți) care nu sunt capabili să atragă atenția asupra greșelii, de teama ca nu care cumva să supere.
7. Introducerea cotei super reduse de TVA de 5% în HoReCa (OUG nr. 89/2018)
Cum poți justifica aplicarea cotei reduse de TVA de 9% pentru alimentele cumpărate din magazin și a celei de 5% pentru aceleași alimente cumparate de la restaurant?
8. Suspendarea aplicării creditului fiscal pentru creșe și gradinițe (OUG nr. 168/2022)
Creditul fiscal pentru creșe și gradinițe, introdus prin Legea nr. 239/2020 și Legea nr. 296/2020, cu potențial excelent pentru refacerea sistemului de educație timpurie, fără de care ne va imposibil să sperăm la reducerea analfabetismului funcțional uriaș, a fost suspendat (sine die?!), la doar 4 luni de la intrarea în vigoare, motivul fiind lipsa resurselor bugetare.
Prin aceeași OUG, a fost suspendată însă plata impozitului specic în HoReCa, fiind evidente prioritațile guvernului de atunci.
9. Modificarea regulilor cu privire la aplicarea cotei de 5% la achiziția de apartamente (OG nr.16/2022)
Măsura a bulversat o întreaga industrie, într-o perioada extrem de dificilă (caracterizată prin creșterea accelerată a dobânzilor, a prețului la materialele de construcții), în plus afectând sever capacitatea cetățenilor de a achiziționa locuințe noi.
10. Suspendarea plății impozitelor și taxelor pe perioada stării de urgență (OUG nr. 29/2020)
Aplicarea acestei măsuri tuturor companiilor și nu numai a celor ce activau în sectoarele afectate de măsurile anti – Covid a fost extrem de hazardată și a dus la explozia nevoii de finanțare a deficitului bugetar. În plus, recuperarea ulterioară a sumelor amânate a fost destul de dificila, fiind nevoie de reguli noi cu privire la eșalonarea debitelor restante.
Ca și observații ale colectivului de autor se noteazp: Suntem conștienți că aceste aprecieri pot genera comentarii de genul că o măsură nu poate avea impact pozitiv/negativ și asupra contribuabililor și asupra bugetului, de aceea am simțit ca sunt necesare câteva explicații suplimentare:
• Am apreciat cu „proaste” sau „foarte proaste” scutirile sau tratamentele preferențiale acordate unor anumite sectoare economice, chiar daca impactul asupra sectorului respectiv poate considerat a fi unul pozitiv, motivul fiind că astfel de masuri au impact negativ atât asupra BC cât și a sectoarelor economice care nu beneciază de astfel de scutiri, sectoare ce au de suferit o concurența neloială cu cele ce beneficiază de scutiri;
• Am apreciat cu „bune” sau „foarte bune” măsuri ce aparent au impact negativ (cel puțin pe termen scurt) asupra BC, dar care stimulează investițiile, crearea de locuri de munca și deci și creșterea pe termen mediu și lung a veniturilor la BC. O astfel de măsură este scutirea de impozit pe profitul reinvestit (în fapt, nici nu este scutire, ci doar amânare) sau taxarea inversă la TVA (care afectează doar cash, dar elimină posibilitatea de frauda și reduce costurile de administrare a rambursarilor de TVA);
• Trebuie ținut cont ca aprecierile reflecta opinia mai degraba subiectiva a autorilor, o opinie obiectivă fiind imposibil de formulat în condițiile în care nu exista studii de impact al măsurilor adoptate de-a lungul timpului.
Top 8 cele mai bune măsuri 1. „Revoluția scală” (OUG nr. 79/2017)
Top 8 cele mai bune măsuri
1. „Revoluția fiscală” (OUG nr. 79/2017)
Mutarea contribuțiilor de la angajat la angajator a dus la simplificarea administrării scale, prin reducerea semnificativă a numărului de declarații depuse de angajator, precum și a numărului de plăți la buget.
În plus, introducerea Declarației Unice a simplificat și ea semnificativ administrarea fiscală, eliminând nevoia de emitere a sute de mii de decizii de impunere (decizii emise de multe ori cu mare întârziere, sau pur și simplu emise după scurgerea perioadei de prescripție, precum în cazul CASS). Cele două măsuri sunt esențiale pentru a se putea realiza în viitor reforma cu adevărat a impozitării muncii, prin plafonarea bazei de calcul al CAS, CASS pe suma tuturor veniturilor, indiferent de natura lor, măsură fără de care distorsiunile actuale din impozitarea muncii nu vor putea eliminate. Din păcate, modul în care a fost implementată ne face să includem această măsură și în topul măsurilor foarte proaste.
2. Noua definiție a cheltuielilor deductibile (NCF)
Trecerea de la conceptul de „cheltuieli efectuate în scopul obținerii de venituri impozabile” la „cheltuieli în scopul desfășurării activității economice” a ajutat foarte mult companiile românești, de multe ori supuse unor interpretări exagerate din partea ANAF în legătura cu deductibilitatea cheltuielilor.
3. Regimul opțional pentru impozitul pe venitul microîntreprinderilor (OG nr. 16/2022)
Aplicarea obligatorie a acestui regim fiscal a creat probleme în special pentru investițiile greenfield noi, care chiar au fost blocate prin modificările din 2017. Revenirea la sistemul opțional a constituit o revenire la normalitate.
4. Consolidarea fiscală la impozitul pe profit (Legea nr. 296/ 2020)
Introducerea posibilității de a calcula impozitul pe profit consolidat la nivelul grupului (în anumite condiții), putând compensa pierderea dintr-o companie cu profitul din altă companie din grup constituie un real avantaj în ceea ce privește grupurile de companii românești. În plus, măsura consolidează poziția din ce în ce mai bună a României ca jurisdicție pentru companii de tip holding, chiar dacă mai sunt necesare unele clarificări în ceea ce privește aplicarea.
5. Introducerea taxării inverse pentru livrări de imobile (NCF), telefoane mobile și computere (Legea nr. 358/2015), pentru energie (OUG 168/2022)
Taxarea inversă este cea mai eficientă metodă de combatere a fraudei mari de TVA, iar revenirea la taxarea inversă pentru imobile (terenuri construibile, clădiri), pe lângă efectul pozitiv în reducerea evaziunii, a dus la reducerea costurilor pentru investitori (care nu au mai fost nevoiți să prefinanțeze TVA până la rambursare), dar și pentru ANAF, prin reducerea numărului de cereri de rambursare.
6. Introducerea regimului special pentru agricultori la TVA (OUG nr. 87/2016)
Măsura a fost de un real folos, în special pentru agricultorii și crescătorii de animale tradiționali, simpli când foarte mult obligațiile de raportare ale acestora, compensându-i în același timp pentru TVA plătit de aceștia la achiziția de bunuri și servicii.
7. Eliminarea Registrului operatorilor intracomunitari – „ROI” (OUG nr. 87/2016)
Eliminarea acestei măsuri introduse în 2010, care practic dubla obligațiile de înregistrare în scop de TVA pentru companiile românești și crea riscuri inutile pentru acestea, fără să aibă niciun impact în ceea ce privește reducerea evaziunii la TVA, a fost de un real folos companiilor românești.
8. Introducerea criteriilor de risc pentru înregistrarea în scop de TVA (Legea nr. 177/2017)
Urmare a acestei modificări, a fost eliminat și infamul formular D088, introdus cu scopul declarat de a combate evaziunea, în realitate fiind însă folosit pentru a scoate efectiv din business mii de companii românești, prin anularea codului de TVA.
În continuare iată și care au fost principalele declarații ale oficialilor prezenți la eveniment:
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR
Avem o presiune a timpului pentru a reduce dezechilibrele din economie. Această presiune are o componentă de stabilitate politică, una de coeziune socială- măsurile pe care Guvernul le va lua vor trebui să păstreze coeziunea socială și să pregătească țara pentru alegerile de anul viitor. Și mai e și componenta fiscală.
BNR va sprijini orice soluție va ieși din această dezbatere pentru că dezbaterea este singurul laborator al economiștilor. Trebuie mai întâi să dezbatem” În virtutea acestei credințe găzduim azi această dezbatere a The Tax Institute. Este extrem de greu uneori, spunea profesorul Murgescu, să spui lucrurile complicate într-o manieră simplă. M-am uitat în grabă peste studiul prezentat astăzi și spun cu convingere că de asemenea dezbateri avem nevoie. Multe dintre dezbaterile despre reformele fiscale se fac fără cifre. Chiar dacă soluția finală pe care o vor lua guvernanții va fi una politică, ea trebuie să aibă la bază cifrele.
Nicolae Ciucă, președintele Senatului României
Există potenţial şi oportunităţi pentru dezvoltarea economică a României. Ne aflăm într-un moment în care ne-am angajat cu toţii că trebuie să avem un proiect pe termen mediu şi lung. Trebuie să sprijinim capitalul românesc cu toată forţa noastră pentru a se consolida, pentru a dobândi cât mai mult capital astfel încât să poată să devină competitiv nu doar pe plan naţional, ci şi pe plan internaţional.
Sunt convins că împărtăşiţi aceeaşi stare de nemulţumire faţă modul în care s-au derulat toate aceste discuţii şi dezbateri, odată cu apariţia acestei probleme în spaţiul public şi sunt convins că atunci când domnul guvernator şi-a luat care reper de timp săptămâna viitoare să se închidă această problemă care frământă pe toată lumea, nu doar mediul de afaceri, şi cetăţenii care nu sunt angajaţi în domeniul de business, dar depind de domeniul de business.
Şi odată cu această decizie să putem să continuăm angajamentele pe care noi le avem într-un context foarte biune subliniat şi cunoscut de noi toţi, care nu are cum să ţină cont doar de ceea ce se întâmplă doar în ţara noastră, ci trebuie să vadă contextul regional, contextul global, toate aceste probleme care ne afectează vrând nevrând pe toţi, ca să nu mai menţionăm războiul din Ucraina, războiul de la graniţa noastră şi consecinţele acestuia asupra întregii noastre activităţi de zi cu zi şi în mod special asupra mediului economic.
Discutam un specialist în domeniu şi spunea, domnule, luaţi ce măsuri credeţi că se cuvin dar gândiţi-vă că totuşi, aşa cum arată lucrurile în momentul de faţă, este totuşi o maşinărie care funcţionează, economia nu s-a gripat, dacă totuşi am folosit termenul de maşină, motorul nu s-a gripat. În continuare există potenţial şi oportunităţi pentru dezvoltarea economică.
Ne aflăm într-un moment în care ne-am angajat cu toţii că trebuie să avem un proiect pe termen mediu şi lung. Este o decizie la nivel politic pentru o astfel de abordare, rămâne ca dialogul, comunicarea cu mediul de afaceri, atât cel naţional cât şi cel internaţional, pentru că trebuie să vorbim şi de companiile străine şi rolurile pe acre aceste le joacă în economia românească şi nevoia de transfer de tehnologie şi de know how in economia noastră, cred că trebuie să fie pe agenda de priorităţi a Executivului şi a liderilor politici.
Eu îmi exprim speranţa că tot ceea ce veţi dezbate şi veţi concluziona să se constituie în elemente de dialog cât se poate de onest pentru soluţii, soluţii care să fie îndreptate şi să poată fi aplicate în beneficiul tuturor, nu numai într-un domeniu anume, nu numai pentru un sector anume.
Marcel Ciolacu, premierul României
România are un sistem de excepţii fiscale aberante. Împreună ne-am asumat şi stabilitatea României, ne vom asuma în Parlament şi acest pachet de reduceri de cheltuieli în sistemul bugetar, de combatere a evaziunii şi în primul şi primul rând de scoatere a cât mai multor excepţii. Va veni un timp, anul viitor, când va trebui să ne asumăm, împreună cu dumneavoastră o adevărată reformă fiscală a României. Nu pot să îmi asum un singur lucru: să las România în afara Europei. Acest lucru eu nu pot să mi-l asum. Nu avem altă cale decât în interiorul UE.
Am ținut să vin aici la această dezbatere aici la Banca Națională, nu la dezbateri televizate meschine. Am văzut una din concluziile studiului: că în ultimii ani s-au făcut 500 de schimbări ale Codului Fiscal.
Nu se mai poate opera eficient în asemenea condiţii! Este evident că toată legislaţia noastră fiscală seamănă azi cu o uriaşă strecurătoare prin care curg nestingherit miliarde de euro, pe un sistem de excepţii fiscale aberante. Nu putem să ne dorim o ţară europeană ”ca afară” cu venituri de tip economie „off shore”, adică ţară-paradis fiscal, dar cu cheltuieli ca în modelul social.
S-a ajuns la situaţia absurdă în care România are cea mai mare impozitare a muncii la cei cu venituri mici şi familii cu copii din UE şi în acelaşi timp, a fost menţinută o impozitare foarte mică, cu uriaşe privilegii fiscale pentru anumite categorii de contribuabili care câştigă foarte mult. Aşa ceva din punctul meu de vedere nu mai poate continua! Trebuie să introducem un sistem fiscal bazat pe echitate, pe corectitudine şi respect faţă de contribuabilul onest, care îşi plăteşte corect taxele şi de intoleranţă totală faţă de evazionişti! Şi îmi voi asuma răspunderea pe o reformă fiscală care preia inclusiv o mare parte dintre principiile extrem de corecte ale celor care au realizat acest studiu.
Vom susține și proteja startupurile. Ce nu vom tolera este șmecheria: banii făcuti de un angajat cu un computer care emite facturi. Nu vom mai permite optimizările fiscale. Nu putem accepta ca doar cei mici și fraieri vor plati taxe.
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal
Foarte mulți se iau în seama și vorbesc, pretind că ei cunosc problemele bugetului, dar nu vin cu cifre, cu analize concrete. Vin și dau verdicte! Unii tot filozofează că deficitul acesta sau veniturile fiscale joase sunt o întruchipare a contractului social. Care contract social? Dl. președinte al Senatului vorbea de o mașină care nu se gripează. Păi mașina ESTE gripată și e alimentată cu benzină cumpărată pe datorie de la alții. Avem un deficit structural foarte mare. Se pare că este cel mai mare deficit structural din Uniunea Europeană, diverse estimări plasându-l în jur de 6%. Noi trebuie să-l ducem spre 3% dacă vrem să intrăm și în zona euro, dacă vrem să avem spațiul fiscal necesar pentru a amortiza șocuri externe, de la războaie până la pandemii, crize.
Nu vom putea continua cu asemenea deficite! Iar această corecție înseamnă nemulțumire, înseamnă frustrare, înseamnă mânie, pentru că ai o criză a nivelului de trai! Oamenii sunt speriați, nu vedeți că bucăți de drone pică pe teritoriul României și noi venim acuma și cu o corecție macroeconomică care trebuie făcută și pe care nu o putem amâna!
România a făcut o eroare monumentală în 2015-2016 când au fost reduse taxe și impozite, crescând în același timp cheltuielile. Așa ceva rar găsești în istoria economică modernă! Pur și simplu nu se întâmplă așa ceva. Am ajuns cu veniturile fiscale de la 19% din PIB la 15% din PIB, o diminuare de 4 puncte procentuale din PIB! Și am fost avertizați, Guvernatorul știe! Ni s-a spus: Nu vă jucați cu focul că nu veți putea reveni!
Această corecție trebuie făcută și pe partea de cheltuieli dar și pe cea de venituri. Cei care cred și de fapt mitizează corecția numai pe partea de cheltuieli întrețin, alimentează o himeră. Nu se poate face numai pe partea de cheltuieli!
Sistemul nostru fiscal ește ciuruit, a fost capturat de grupuri de interese. Ăsta e adevărul și trebuie să spunem acest lucru și din păcate, cei care câștigă datorită acestui sistem fiscal sunt tocmai cei care acum vociferează! Ei cred că străinătatea va finanța România. Sine die nu o va finanța!
Aceste reforme nu trebuie să fie pur contabile, ci trebuie să ții seama de echilibre sociale și de ceea ce poate societatea să absoarbă. Societatea trebuie să poată să respire, altfel ce-ai făcut?
COMMENTS