Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2019 arată că nivelul de trai al gospodăriilor populației a crescut cu circa 17% față de același trimestru din anul anterior, mult peste avansul de 5% al PIB. Pe persoană s-a ajuns la +18% iar veniturile băneşti au urcat cu peste o cincime (+20,3%). Prin contrast, veniturile în natură au continuat să se diminueze cu circa trei procente.
De reţinut, la diferenţele dintre evoluţia pe gospodărie şi cea pe membru de familie a contribuit fenomenul reducerii numărului mediu de persoane pe gospodărie, care a prins viteză în ultimii ani. Astfel, de la 2,65 de persoane/gospodărie s-a ajuns la 2,59 persoane/gospodărie pe parcursul a doar patru ani.
Veniturile bănești la nivel personal au înregistrat un avans semnificativ mai mare faţă de cel al PIB pe parcursul ultimilor patru ani, în care datele pentru primul trimestru arată o valoare cumulată a creşterii economice de 21,4% la care corespunde o majorare nominală a veniturilor care trece de 70%. Chiar şi ajustat cu inflaţia, acest decalaj apare ca fiind exagerat.
Ponderea veniturilor salariale a trecut de două treimi din total
Ar mai fi de subliniat creşterea ponderii veniturilor bănești la 92,2%, după ce traversaseră pragul de 90% anul trecut, mult peste valorile din T1 2017 (87,7%) şi din T1 2016 (84,6%), Asta în condiţiile în care ponderea veniturilor salariale a trecut de două treimi din total (67,8% faţă de doar 55,1% în T1 2016).
De aici a venit, cel puţin în parte, şi diminuarea sistematică a ponderii veniturilor din prestații sociale, care de la 22,4% din total în urmă cu patru ani au ajuns să reprezinte doar 18,7%. De asemeni, ponderea veniturilor în natură a scăzut considerabil ca importanţă la nivelul unei gospodării medii (de la 15,4% la 7,8%), dar, de data aceasta, chiar şi în cifre absolute.
Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+20%, de la 1.781,79 lei până la 2.144,38 lei) a fost (din nou) semnificativ mai mare decât creșterea veniturilor pe persoană în mediul rural (+14%, de la 1.134,96 lei la 1.295,64 lei). Astfel, raportul dintre nivelul de venituri din rural şi cel din urban s-a diminuat din nou, de la circa 64% în T1 2018 spre 60% în T1 2019.
Evoluţia pe partea de cheltuieli
Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat creşterea cu circa nouă procente a părții care revine cheltuielilor bănești în defavoarea consumului agroalimentar din surse proprii. O creştere excepţională s-a consemnat pe partea de impozite, contribuţii şi taxe, de la mai puţin de 20% undeva la o treime din total, explicaţia principală ( dar nu singura) fiind mutarea contribuţiilor sociale.
În mediul urban, nu mai puţin de 37,4% venituri au ajuns pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe, în timp ce, în mediul rural, taxarea ocupă un spaţiu semnificativ mai mic din venituri (26,1%). Dat fiind că că ponderea cheltuielilor băneşti este în urban de 96,3% şi în rural de 84,5%, se atenuează cumva diferenţa de nivel de trai dar apare problema echităţii la impozitare ( circa 40% din bani daţi pentru impozite la oraş faţă de 30% la sat).
COMMENTS