Industriile de asigurări din regiune au încheiat anul trecut cu plusuri în dreptul primelor brute subscrise, relevând astfel revenirea economiilor emergente din criza financiară ce le-a traversat pe parcursul ultimilor ani. Dar dincolo de creşterile de prime raportate, ţările din regiune ce şi-au publicat deja rezultatele anuale au întărit raportările cu profituri care să le susţină business-ul.
Pentru a construi un cadru de comparaţie relevant, am recurs la selectarea industriilor de asigurări din statele din regiune. Bulgaria, Cehia şi Ungaria au devenit astfel repere la care am raportat dinamica pieţei româneşti de asigurări. Aceste trei state îşi publicaseră la momentul redactării acestui articol rezultatele aferente anului 2013.
Toate cele patru industrii de asigurări au raportat creşteri ale valorii veniturilor din prime (asigurări generale şi de viaţă luate cumulat). România a înregistrat un plus de 0,4% exprimat în moneda locală şi unul de 1,3% exprimat în euro, pe fondul aprecierii uşoare a leului în raport cu moneda naţională. Cu o valoare a primelor brute subscrise în 2013 de 1,88 miliarde euro, România ocupă penultimul loc în rândul statelor selectate.
Bulgaria, singura ţară cu o valoare a veniturilor din prime inferioară României, a punctat o majorare cu 7,8% a PBS, evoluţie similară atât în moneda naţională cât şi în euro, dată fiind rata fixă a acesteia din urmă. Dar dincolo de dinamica interesantă a vecinilor de la sud, este extrem de important să subliniem profitabilitatea pieţei. Chiar dacă la o primă vedere cifrele indică o industrie de asigurări abia acum în curs de dezvoltare, piaţa din Bulgaria a încheiat anul 2013 cu un profit net agregat de peste 40 milioane euro. Mai mult, chiar şi rezultatele conturilor tehnice, atât de viaţă, cât şi cele aferente asigurărilor generale, s-au închis cu profit. Rămâne de văzut dacă nu se va intra şi acolo în bucla războiului preţurilor, a cerinţelor din ce în ce mai mari pentru vătămări corporale în cazul RCA, elemente ce au darul de a şterge rapid profiturile.
Interesant de studiat este cazul Ungariei, ţară ce a raportat o valoare a primelor brute subscrise de 2,66 miliarde euro, în creştere cu 2,9% faţă de anul anterior. Ce-i drept, exprimată în monedă locală, dinamica a fost de 5,6%, însă forintul a cunoscut în 2013 un proces uşor de depreciere faţă de moneda europeană. Industria de asigurări din Ungaria a închis anul 2013 cu un profit net cumulat de aproximativ 90 milioane euro, profit ce s-a datorat şi unor elemente extraordinare. Contul tehnic aferent asigurărilor generale a punctat un minus de aproximativ 17 milioane euro, în timp ce asigurările de viaţă au avut o contribuţie pozitivă şi au adus un profit agregat de 57 milioane euro.
Cehia s-a alăturat ţărilor ale căror monede s-au depreciat în raport cu euro. Din acest motiv, creşterea valorii primelor brute subscrise, de 1,9%, în monedă locală, a fost înlocuită cu un minus de 1,4% atunci când sumele au fost convertite în euro. Totuşi, nu trebuie să uităm că cehii au o piaţă a asigurărilor de peste trei ori mai mare faţă de cea românească. Şi, mai mult, piaţa de asigurări din Cehia este una profitabilă, anul trecut punctând un profit net de aproximativ 425 milioane euro. Dacă raportăm această valoare la veniturile din prime, obţinem o rată de 7%. Iar minunile acestei pieţe nu se opresc aici. Atât rezultatul contului tehnic aferent asigurărilor generale, cât şi cel al asigurărilor de viaţă au fost închise cu plusuri de peste 200 milioane euro.
Mixuri de portofolii sănătoase
În primul rând, atunci când se studiază o industrie de asigurări, se acordă o atenţie sporită elementelor mai transparente, care pot oferi ulterior chiar şi o imagine asupra profitabilităţii. Un astfel de element este mixul de portofoliu. Pe de o parte, ponderea asigurărilor generale versus viaţă şi, pe de altă parte, structura motor vs. non motor în cazul asigurărilor generale şi tradiţionale vs. unit linked în cazul asigurărilor de viaţă. Să le luăm însă pe rând.
Atât România, cât şi Bulgaria au o pondere a segmentului asigurărilor generale în vecinătatea valorii de 80%, puţin mai mare în cazul vecinilor de la sud. Or, în Cehia discutăm despre o cotă a asigurărilor de viaţă de 46%, în timp ce în Ungaria ponderea este 55%! În mod uzual, asigurările de viaţă sunt mult mai profitabile şi o astfel de structură de portofoliu ne poate arăta că există în continuare un teren solid pentru profitabilitatea acestor industrii de asigurări. O abatere de la această regulă ar fi posibilă dacă s-ar discuta despre industrii tinere de asigurări de viaţă, însă nu este cazul acestor state.
În ceea ce priveşte structura portofoliilor de asigurări generale, lucrurile nu sunt cu mult diferite şi relevă de asemenea gradul de maturitate al pieţelor. Astfel, în România, conform datelor publicate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară, veniturile din prime aferente asigurărilor generale provin 37% din RCA, 36% din non motor şi 27% din Casco. În Bulgaria, 70% din asigurările generale se realizează din asigurări auto, iar în cadrul acestora, asigurarea de răspundere civilă auto este majoritară.
Situaţia se schimbă atunci când vine vorba de Cehia sau Ungaria. În cazul ambelor, asigurările non-auto dimensionează o cotă de 58%, respectiv 61%. Dacă încercăm să emitem raţionamente cu privire la profitabilitate, astfel de ponderi ale segmentului non-motor constituie premise pentru menţinerea unor profituri sănătoase. Atât în Ungaria, cât şi în Cehia, segmentul Casco ocupă doar 17% din veniturile din prime aferente contractelor de asigurări generale, în timp ce asigurările de răspundere civilă auto acoperă 21%, respectiv 25%.
Cine dă trendul
Chiar dacă piaţa de asigurări din România va fi analizată în cadrul unor articole dedicate, vom aduce aici în discuţie câteva repere pentru a putea compara câteva elemente. Veţi găsi în tabelele şi graficele ce însoţesc acest articol evoluţiile diverselor segmente atât în monedă locală, cât şi în euro. Pentru o parcurgere mai facilă a textului vom face referire doar la dinamicile înregistrate în moneda naţională.
Toate cele patru state au înregistrat creşteri ale valorii veniturilor din prime aferente contractelor de asigurări generale. Topul dinamicilor este deschis de către Bulgaria, cu un plus de 6,5%, datorat ce-i drept şi unui efect de bază favorabil. Pe locul secund, cu un avans de 4,2%, se găseşte Cehia, iar pe ultima treaptă a podiumului, România, cu o creştere de 2,8%.
De altfel, putem observa cu uşurinţă că majoritatea trendurilor înregistrate au fost comune tuturor statelor. Segmentul Casco a generat pierderi de venituri pentru toate cele patru industrii, cea mai apropiată de break-even în subscrieri fiind Cehia. De asemenea, segmentul asigurărilor de răspundere civilă auto a fost determinant în generarea creşterilor de PBS. De această dată, România ocupă prima poziţie în topul creşterilor, cu un avans de 15,5%, fiind urmată de Bulgaria, tot cu o creştere de două cifre. Încă o dată, trebuie subliniat faptul că segmentul RCA face referire inclusiv la asigurările CMR.
O singură tendinţă nu s-a confirmat şi face referire la subscrierile aferente asigurărilor non auto. România este singura ţară din rândul celor selectate care a înregistrat un declin al vânzărilor pe acest segment. Dar poate că această dinamică nu mai miră pe nimeni, având în vedere primele ce au fost contabilizate pe categoria non motor în anul 2012.
Înainte de a trece la analiza potenţialului de dezvoltare, putem să aruncăm un ochi asupra clasei RCA. În rândul celor patru state, România ocupă poziţia secundă în topul subscrierilor din prime, după Cehia. Situaţia ar fi relativ normală. Atât Ungaria, cât şi Bulgaria au o populaţie mai mică de zece milioane locuitori. Chiar dacă nu aducem în discuţie repere ale parcurilor auto, este normal ca România să aibă mai multe riscuri de asigurat. Ce facem însă cu Cehia, care are o populaţie de aproximativ 10,5 milioane locuitori? Ne-am aştepta ca veniturile din prime aferente asigurărilor RCA punctate de România să fie superioare valoric, însă situaţia nu se confirmă. În acest caz, putem vedea, ce-i drept grosier, diferenţa dintre primele medii ale celor două state.
Când se va concretiza potenţialul
Conform datelor publicate de către autorităţile de supraveghere financiară din statele selectate, dar şi de către Eurostat, România înregistrează valori reduse ale gradului de penetrare în asigurări şi ale densităţii asigurărilor.
Gradul de penetrare în asigurări reprezintă raportul dintre valoarea primelor brute subscrise şi PIB-ul ţării respective, în timp ce densitatea asigurărilor se calculează ca raport între veniturile din prime şi numărul de locuitori. România a avut în 2013 un grad de penetrare de aproximativ 1,3% şi o valoare a densităţii asigurărilor de aproximativ 95 euro-locuitor. Desigur, se pot ridica o serie de amendamente, cum ar fi cel al populaţiei. Am utilizat în raportări o populaţie de aproximativ 20 milioane, care, conform datelor aferente celui mai recent recensământ, ar fi mai mică. Dar, chiar şi aşa, am obţine o densitate a asigurărilor, să spunem, de 100 euro-locuitor, ceea ce nu schimbă cu mult peisajul. În Ungaria, valoarea indicatorului este de aproximativ 270 euro, iar în Cehia de aproximativ 575 euro.
Privind astfel de comparaţii, întotdeauna se trage concluzia că piaţa autohtonă de asigurări are un potenţial înalt de creştere pe termen mediu şi lung. Doar că aceste afirmaţii se făceau şi în deceniul anterior. Ce-i drept, între timp a venit criza şi, odată cu îngustarea veniturilor disponibile ale populaţiei, au intrat la apă şi subscrierile pieţelor de asigurări. Acest lucru nu justifică însă în totalitate trecerea de la potenţial la creştere. Aşa des invocatul război al preţurilor ce s-a consolidat în piaţa românească de asigurări a reprezentat un impediment în calea arderii potenţialului. Totuşi, există şi o parte bună în această poveste. Competiţia acerbă a ajutat consumatorul de asigurări să îşi optimizeze costurile cu asigurările.
COMMENTS