Se preconizează că, în scurt timp, procesarea instant a tuturor plăților de retail se va extinde considerabil la nivel internațional, în condițiile generalizării serviciilor de open-banking. În România, în 2019, s-au făcut primii pași în interconectarea bancară a plăților instant de retail. Adiacent, a fost dezvoltat serviciul AliasPay, menit să faciliteze plățile cu dispozitive mobile. Detalii despre aceste proiecte și perspectivele în materie de plăți pentru România în 2020 ne sunt oferite în interviul acordat revistei noastre de Raluca Niță, Șef Marketing și Comunicare, TRANSFOND.
Plecând de la cele mai noi date statistice, cum apreciați activitatea TRANSFOND din 2019?
Anul 2019 a însemnat pentru TRANSFOND, dar și pentru comunitatea financiar-bancară din România, debutul în producție a unui nou standard de execuție a plăților interbancare, respectiv în timp real și în mod continuu, 24/7. Astfel, în aprilie 2019, TRANSFOND a lansat serviciul Plăți Instant, un serviciu inovator, menit să adauge România pe harta țărilor aliniate la standardele cele mai moderne în domeniu. Acesta deschide un nou orizont de evoluție în fața utilizatorilor de servicii financiare, fie aceștia consumatori, fie business-uri, precum și băncilor și altor furnizori de servicii de plăți care doresc să activeze în piața locală, permițând concretizarea uneia dintre cele mai importante cerințe ale open-banking-ului. Primele două institutii de credit care au introdus în oferta lor acest serviciu au fost Banca Transilvania și CEC Bank, urmate de Libra Internet Bank și BCR.
De asemenea, tot în 2019, TRANSFOND a finalizat cu succes proiectul de dezvoltare a serviciului AliasPay, serviciu auxiliar pentru infrastructura de plăți de retail (tradiționale sau în timp real). Acesta este menit să faciliteze plățile cu dispozitive mobile prin utilizarea numărului de telefon al destinatarului, în locul IBAN-ului acestuia. Astfel, AliasPay simplifică procesul de inițiere a unei plăți (printr-un canal alternativ, de tip mobile banking) și facilitează obținerea informațiilor referitoare la contul IBAN al creditorului (mai exact codul IBAN și instituția ASPSP – account servicing payment service provider – unde acesta este deschis) cunoscând un ”alias” sau ”proxy” (ex: nr. mobil, adresa e-mail).
Cum vă explicați faptul că, la un an de la lansarea serviciului de plăți instant, infrastructură dezvoltată de TRANSFOND, doar patru bănci l-au introdus, deși avantajele acestuia sunt de necontestat în ceea ce privește derularea plăților de retail în timp real?
Cota de piață după active a participanților la acest serviciu însumează 40% din total sistem bancar, un procent foarte bun, dacă luăm în considerare adoptarea strict pe baze comerciale a unui serviciu puternic inovator într-o piață orarecum slab bancarizată și, prin urmare, relativ îngustă.
Ritmul de adopție a plăților instant este mai lent în toată Uniunea Europeană, din motive de suprapunere a proiectelor de trecere la plăți instant cu cele de conformare la cerințele Directivei revizuite a Serviciilor de Plăți, supranumită PSD2, precum și cu cele de trecere la standardul ISO 20022 în mesajele de plăți, în general, în plan internațional. Aceste proiecte de conformare la noi standarde sunt derulate, în mod firesc, și de către băncile din România, plasându-se în competiție (în raport cu resursele interne disponibile), practic, cu orice proiect comercial.
Mai trebuie menționat că, în piața unică europeană, unitatea de cheltuială de bază pentru procesarea unei plăți, la nivelul sistemului central, dar și în cazul unei instituții de plată, fie aceasta bancă sau un tip specializat de instituție financiară, este una oarecum similară ca valoare, întrucât obligațiile de siguranță și disponibilitate sunt practic identice pe tot întinsul acestei piețe. Astfel că ritmul de adopție, subliniem încă o dată, pe bază comercială, a acestui nou standard de plăți, este în mod inerent unul direct dependent de volume și de adâncimea pieței căreia i se adresează. Trebuie adăugat aici și faptul că tehnologiile informatice utilizate pot avea, la rândul lor, nevoie de actualizări pentru a se conforma lucrului în timp real și cu disponibilitate permanentă.
Cu toate aceste provocări, o serie de bănci se află în acest moment în etapele finale de pregătire, înrolările acestora în infrastructura pentru Plăți Instant urmând să fie realizate în funcție de propriile strategii pentru produsele oferite clienților și de stadiul concret al acțiunilor interne de conectare ale fiecăreia la infrastructura centrală.
Proiectele finalizate până în prezent au confirmat experienţa TRANSFOND în coordonarea de acțiuni de mari dimensiuni, cu multe instituţii implicate, ale căror interese sunt diferite în funcţie de tipul de servicii prestate, cu viteze şi metodologii de lucru variate, cu infrastructuri eterogene. Rezultatele obţinute la nivel de comunitate, economiile generate în urma realizării proiectelor au justificat pe deplin eforturile făcute. Avem încredere că și în cazul Plăților Instant gradul de acoperire a pieței va înregistra o creștere progresivă, astfel încât cota de piață după active a participanților la serviciu să depășească 60% până la finalul anului 2020.
Ce ne puteți spune despre evoluția Casei de Compensare Automată a plăților de mică valoare în anul trecut?
În 2019, volumul operațiunilor procesate prin intermediul sistemului SENT a cunoscut o creștere de 12,8%, comparativ cu 2018. De altfel, în ultimii cinci ani, evoluţia volumului acestora a fost preponderent de tip ascendent, determinată de tendinţa generalizată de creştere a apetenţei de utilizare a mijloacelor electronice de plată, în detrimentul celor în numerar.
Politica TRANSFOND a fost una de încurajare sistematică a proliferării plăților electronice interbancare, reducând mai întâi comisioanele pentru procesarea plăților interbancare de retail cu circa 75% față de sistemul precedent pe bază documentară și apoi lăsându-l nemodificat vreme de un deceniu, timp în care valoarea lui în termeni reali, în raport cu inflația, s-a diminuat cu aproximativ 25%, în paralel cu o reducere și în raport cu valoarea în echivalent monedă europeană (cu circa 15%). Această optimizare de prețuri a fost posibilă printr-o permanentă eficientizare a proceselor interne ale societății (aproximativ 17% reducere de cheltuieli), astfel încât să servească obiectivul său fundamental, de a furniza un sistem de casă de compensare automată a plăților interbancare de retail într-o manieră sigură și eficientă, în condiții de maximă disponibilitate.
Evoluţia locală se încadrează în tendinţa de continuă creştere a numărului de plăţi interbancare – prin instrumentul cel mai important, transferul de credit (CT – credit transfer), situaţie reflectată de statistica Băncii Centrale Europene. În 2019, valoarea operațiunilor procesate prin intermediul sistemului SENT a cunoscut o creștere de 11,20%, comparativ cu anul anterior.
Care sunt principalele direcții ale activității TRANSFOND în 2020 și în ce măsură, după lansarea plăților instant, prin strategia sa va continua dezvoltarea serviciilor bancare complexe din noua generație, bazate pe noile evoluții tehnologice?
Așa cum menționam anterior, pentru anul 2020, preconizăm ca gradul de acoperire a serviciului Plăți Instant în piața de plăți din România să crească. Suntem convinși că acest serviciu va contribui, între altele, la diminuarea plăților cu numerar, având potențial și pentru o incluziune financiară mai cuprinzătoare a persoanelor, precum și pentru răspândirea plăților electronice în regiuni geografice și în arii de afaceri unde, până în prezent, numerarul era predominant.
Noile servicii de plăți pentru business-uri și consumatori astfel dezvoltate vor răspunde cerințelor generațiilor prezente și viitoare de utilizatori și vor permite furnizorilor tradiționali de plăți să-și păstreze competitivitatea în fața provocărilor aduse de furnizorii neconvenționali de astfel de servicii.
TRANSFOND, în strânsă colaborare cu membrii comunității financiar–bancare, este în curs de dezvoltare a unui nou serviciu de tipul Know Your Customer – platformă comună, care să integreze informaţiile actualizate despre clienţi şi să le partajeze tuturor instituţiilor înrolate. Pentru această iniţiativă şi-au manifestat interesul mai multe bănci comerciale din România. Scopul final al inițiativei îl reprezintă eficientizarea procesului de cunoaștere a clientelei, atât la nivelul sistemului financiar-bancar, cât și pentru însăși clientela serviciilor de banking. Se urmărește ca serviciul să fie conceput și oferit în conformitate cu nevoile de business ale comunității financiar-bancare, acest aspect fiind asigurat prin implicarea activă a beneficiarilor serviciului și a celorlalți stakeholderi ai proiectului.
Plecând de la infrastructura plăților instant și nu numai, cum vedeți evoluția plăților mobile în România în 2020?
Plățile instantanee de retail au devenit ținta de dezvoltare pentru toate infrastructurile de tip casă de compensare pentru plăți de retail la nivel internațional întrucât, într-o lume în care toată informația circulă în timp real, acesta este nivelul de performanță așteptat pentru inițierea și execuția unei plăți de mică valoare. Mai mult, predicțiile industriei de plăți spun că, într-un timp scurt, procesarea instant a tuturor plăților de retail se va generaliza, întrucât serviciile de open-banking se vor generaliza și ele, iar open banking fără plați instant nu există cu adevărat. Acestea, alături de noul serviciu central AliasPay, vor reprezenta o bază solidă de dezvoltare de noi servicii mobile banking la nivelul comunității financiar-bancare din România în ceea ce privește plățile interbancare.
Cum comentați poziția României la ora actuală în context european în ceea ce privește nivelul plăților electronice (efectuate cu ordin de plată și debit direct) și ce prespective de dezvoltare credeți că există în acest domeniu pentru țara noastră?
Din perspectivă europeană, poziționarea României în raport cu alte țări din regiune în ceea ce privește plățile electronice nu este una favorabilă. Conform statisticilor publicate de Banca Centrală Europeană pentru anul 2018, în România, media tranzacțiilor electronice (cu ordin de plată și debit direct) per capita este de aproximativ 6,25 ori mai mic decât media din Uniunea Europeană (15,5 operațiuni față de media Uniunii de 96,3). În ceea ce privește plățile procesate prin intermediul sistemului SENT, acestea au cunoscut o creștere constantă de la intrarea în producție până în prezent. Creşterea constantă în sistemul SENT – Componenta Plăţi Multiple în Lei a volumului de operaţiuni se explică, pe de o parte, prin uşoara îmbunătăţire a stării economiei, iar pe de alta, inclusiv prin eforturile TRANSFOND în domeniul politicii de comisionare. De subliniat este faptul că, în concordanță cu studiul Global Findex Database publicat de Banca Mondială, gradul de bancarizare în România este unul scăzut, de 58%, măsurat la finalul anului 2017. Există astfel o importantă zonă nebancarizată ce reprezintă un potențial de creștere a pieței de plăți, odată cu economia României.
Coralia Popescu
COMMENTS