Datele publicate de INS pentru trimestrul III 2017 arată că veniturile medii totale ale unei gospodării au ajuns la 3.426 de lei pe familie și 1.308 lei pe membru al acesteia. De reţinut, o contribuţie semnificativă la valoarea menţionată a avut şi reducerea numărului de membri per familie de la 2,66 persoane la doar 2,62 persoane pe parcursul ultimilor patru ani.
Creșterea veniturilor totale medii lunare ale unei familii (lei)
| Familie | Persoană | Evoluție pe persoană | Creșterea PIB | |
| Trim.III 2014 | 2495 | 937 | 5,80% | +3,1%* |
| Trim.III 2015 | 2713 | 1022 | 9,10% | +4,0%* |
| Trim.III 2016 | 2972 | 1125 | 10,10% | +4,8%* |
| Trim.III 2017 | 3426 | 1308 | 16,20% | +7%** |
*creştere anuală
**creştere la 9 luni
Sursa: INS, calcule proprii
După revenirea nivelului real al PIB la cel din 2008 (produsă în 2014), creșterea veniturilor s-a tot accelerat de la an la an, la valori cu mult mai mari decât cele permise, în principiu, de creșterea economică. Decalajul dintre cei doi indicatori a urcat de la 2,7% în trimestrul III 2014 la un îngrijorător 9,2% în trimestrul III 2017.
Deși România a avut de recuperat faţă de media europeană în ceea ce priveşte partea ce revine gospodăriilor din rezultatul economic, această evoluție net diferită între nivelul veniturilor personale și avansul PIB ( alimentat tocmai de aceste majorări de venituri) nu este sustenabilă pe termen lung.
Ceea ce ar trebui să atragă atenția factorilor de răspundere, din perspectiva sustenabilităţii politicilor de venituri, este majorarea cumulată de aproape 40% a veniturilor personale pe parcursul a patru ani în care, per total, PIB-ul s-a majorat cu circa 20%. Mai mult, majorarea de 40% provine din combinarea creşterilor în bani de 52% cu scăderea de 28% a celor în natură (vezi tabelul).
Creșterea veniturilor personale pe surse
| Perioada | T3 2014 | T3 2015 | T3 2016 | T3 2017 | T3 17/T3 14 |
| Total | 937 | 1022 | 1125 | 1308 | 39,60% |
| Bănești | 795 | 916 | 1025 | 1206 | 51,70% |
| În natură | 142 | 107 | 100 | 102 | -28,20% |
Sursa: INS, calcule proprii
Semnal de alarmă pentru politicile deficitare de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a fost net diferită pe parcursul ultimilor patru ani. Raportul dintre venituroi la sat şi la oraş a coborât de la peste 70% în 2014 la circa 65% în 2017, cu observaţia că stabilizarea din acest an s-ar putea datora deplasării unor persoane cu venituri mari în afara zonelor urbane.
Creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență
| Perioada | T3 2014 | T3 2015 | T3 2016 | T3 2017 |
| Total | 936,54 | 1022,46 | 1124,9 | 1307,67 |
| Urban | 1076,14 | 1209,56 | 1346,5 | 1555,69 |
| Rural | 773,6 | 804,17 | 869,06 | 1019,04 |
| Rural/Urban | 71,90% | 66,50% | 64,50% | 65,50% |
Salariile și-au consolidat considerabil poziția preponderentă în structura veniturilor totale ale unei gospodării, ajungând până la 62,5%, majorare de aproape zece procente în doar patru ani. În schimb, a scăzut vizibil partea care revine veniturilor în natură, care aproape s-a înjumătăţit. Ponderea veniturilor din prestații sociale în totalul veniturilor unei persoane s-a diminuat din 2015 încoace şi a ajuns la 21,6%.
Aceste evoluții reflectă integrarea tot mai pronunțată în relațiile de producție capitaliste, bazate pe producția de marfă și utilizarea muncii salariate în acest scop, simultan cu diminuarea părții de autoconsum, specifică societății feudale. Precum și presiunea în sensul degrevării costului muncii de obligațiile de protecție socială pentru păstrarea competitivității.
Evoluția structurii veniturilor totale ale gospodăriilor în trimestrul III, 2014 – 2016
| Tip de venit | T3 2014 | T3 2015 | T3 2016 | T3 2017 |
| Venituri salariale | 51,80% | 57,60% | 60,40% | 62,50% |
| Venituri din prestații sociale | 23,40% | 23,50% | 21,80% | 21,60% |
| Venituri în natură | 15,10% | 10,40% | 8,90% | 7,80% |
| Venituri din agricultură | 3,90% | 3,20% | 3,80% | 3,20% |
| Venituri din activități independente | 2,40% | 2,20% | 2,80% | 2,30% |
| Venituri din proprietate și vânzare de active | 1,40% | 1,60% | 0,90% | 1,20% |
| Alte venituri | 1,80% | 2,00% | 1,40% | 1,40% |
Sumele alocate pentru mâncare au scăzut sub o treime din total
În premieră absolută, sumele alocate pentru mâncare au scăzut sub o treime din total. Banii economisiți ca urmare a reducerii costurilor cu alimentele (-6,1% ca pondere în total) au fost redistribuiți în principal către îmbrăcăminte și încălțăminte (+2,7%), dar și către mobilier, dotarea și întreținerea locuinței (+1,9%), diverse produse și servicii (+0,9%) sau transport (+0,7%).
Evoluția structurii cheltuielilor de consum în trim. III, 2014 – 2017 (% din total)
| Tip de consum | T3 2014 | T3 2015 | T3 2016 | T3 2017 |
| Produse agroalimentare și băuturi nealcoolice | 39,2 | 37,6 | 34,9 | 33,1 |
| Băuturi alcoolice și tutun | 7,7 | 8,1 | 8 | 8,2 |
| Îmbrăcăminte și încălțăminte | 5,4 | 6 | 6,8 | 7,1 |
| Locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili | 16 | 16,6 | 16,5 | 16,2 |
| Mobilier, dotarea și întreținerea locuinței | 4,2 | 4,3 | 4,9 | 6,1 |
| Sănătate | 4,8 | 4,8 | 4,7 | 5 |
| Transport | 6,1 | 5,9 | 6,2 | 6,8 |
| Comunicații | 4,7 | 5,2 | 5,1 | 5 |
| Recreere și cultură | 6,5 | 5,9 | 6,1 | 5,9 |
| Educație | 0,3 | 0,2 | 0,3 | 0,1 |
| Hoteluri, cafenele și restaurante | 1 | 1,1 | 1,6 | 1,5 |
| Diverse produse și servicii | 4,1 | 4,3 | 4,9 | 5 |
Această evoluție reflectă convergența tot mai pronunțată cu modul de viață occidental, pe măsura creșterii veniturilor iar modificările în structură fac dovada clară a unei evoluţii calitative în nivelul de trai. Din păcate, sănătatea şi educaţia nu au beneficiat de pe urma sporului de bani la nivel de familie, în timp ce o parte tot mai mare din aceşti bani s-au cheltuit pentru băuturi alcoolice şi tutun.
COMMENTS