Avem o nouă şansă de a câştiga pariul *pieţei de capital* pentru economia noastră. Fondurile destinate piețelor emergente, care gestionează sute de miliarde de euro, vor putea să investească în România începând din septembrie. Avem ce să le oferim? Despre toate acestea dar şi despre Piaţa de Capital Unică Europeană, într-o discuţie cu Valentin Ionescu, Director al Direcției de Strategie și Stabilitate Financiară din cadrul ASF.
Cum ar putea fi caracterizată evoluția pieței de capital românești în acest prim semestru care a venit cu o surpriză atât de neplăcută pentru toată lumea: criza pandemică? Care au fost costurile, dacă tragem linie la 30 iunie 2020?
Piețele de capital, în prima jumătate a anului, au fost caracterizate printr-o volatilitate ridicată cu episoade punctuale de volatilitate foarte mare, fapt care a arătat creșterea incertitudinii. În primele două trimestre volatilitatea pieței bursiere din România a evoluat simultan cu celelalte piețe bursiere europene.
În primul semestru corelația pieței de capital din România cu piețe de capital învecinate și cu indicele european STOXX 600 a crescut semnificativ ca urmare a scăderii accentuate a randamentelor acestora pe fondul aversiunii la risc (COVID-19).
Ca urmare a așteptărilor economice legate de efectele pandemiei COVID-19, contagiunea a crescut rapid în luna februarie și începutul lunii martie și a atins cea mai mare valoare din 2011. În luna mai contagiunea dintre piețele europene de capital s-a menținut la un nivel critic, apropiat de cel din criza globală din 2008.
În luna iulie, contagiunea a continuat să scadă, concomitent cu relaxarea condițiilor de izolare socială luate de toate economiile europene. În lipsa altor șocuri economice, contagiunea se va reduce și va tinde să se întoarcă la media pe termen lung.
Dacă ar fi să facem comparații cu celelalte burse, de dimensiuni mai mici (Varșovia, Budapesta, Atena) sau mai mari (Frankfurt, Paris, New York sau Londra) cum ar releva acestea?
Pe măsură ce epidemia COVID-19 s-a extins, dintr-o criză regională din China către o pandemie mondială, contagiunea s-a amplificat, iar valoarea acțiunilor de pe piețele internaționale a scăzut și volatilitatea pieței a crescut rapid.
În semestrul I 2020 volatilitatea pieței bursiere din România a evoluat simultan cu celelalte piețe bursiere internaționale/europene.
Realizând un studiu al contagiunii, se poate observa că piața de capital din România este sensibilă cu precădere la factorii de risc care influențează piețele de capital din regiune, precum Polonia, Austria și Ungaria.
În prima parte a anului 2020, Bursa de Valori de la București, reprezentată prin indicele BET (-13,21%) a înregistrat printre cele mai reduse scăderi în comparație cu alte piețe emergente din zonă (ex. WIG:-14,25% , BUX: -22,27% și ASE:-30,30%) și chiar și cu unele piețe dezvoltate (CAC40:-17,43%, FTSE100:-18,20% și DJIA: -9,55%).
Se spune că *investitorul este un animal sperios*. S-a văzut acest lucru pe bursa de la București? Dacă ar fi să comparăm impactul primelor șase luni din criza anterioară cu impactul primelor șase luni din actuala criză, ce concluzii am putea trage?
Conform indicilor calculați de Comisia Europeană, privind gradul de încredere al consumatorilor în economie, și-au schimbat tendința în luna mai și în luna iunie au început să crească, după ce în martie și aprilie au cunoscut cele mai puternice scăderi. Încrederea în consum s-a bazat pe prognozele economice și pe scăderea consumului. Acesta se calculează ca medie aritmetică a răspunsurilor la întrebările privind situația financiară a gospodăriilor, situația economică generală și așteptările șomajului și economiile populației pentru următoarele 12 luni.
Ce poate face Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru a menține stabilitatea piețelor financiare supravegheate în condiții de criză? Cum pot fi gestionate panica și încrederea în situații de genul pandemiei?
După cum se cunoaște deja, Autoritatea de Supraveghere Financiară contribuie la consolidarea unui cadru integrat de funcționare și supraveghere a piețelor financiare non-bancare, a participanților și operațiunilor pe aceste piețe.
Ținând cont de contextul actual, obiectivul primordial al Autorității de Supraveghere Financiară a devenit atenuarea impactului pandemiei COVID-19 asupra stabilității pieței financiare nebancare și, implicit, protejarea consumatorilor de produse și servicii nebancare. În concordanță cu apariția unui nou risc la adresa piețelor financiare legat de răspândirea rapidă a COVID-19, printre măsurile implementate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară pentru a diminua efectele negative ale COVID-19 asupra stabilității piețelor financiare nebancare precizez mai jos câteva dintre masurile luate:
Adoptarea Instrucțiunii nr. 1/2020 privind transmiterea raportărilor și a altor documente către Autoritatea de Supraveghere Financiară prin care entitățile autorizate, reglementate și/sau supravegheate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară vor transmite corespondența, raportările, informațiile și alte documente prevăzute de legislația aplicabilă, către Autoritate, doar în format electronic;
Reducerea cu 25% a tuturor tarifelor, taxelor, cotelor și contribuțiilor datorate Autoritatea de Supraveghere Financiară de către entitățile care desfășoară activitatea în piețele supravegheate, începând cu 1 aprilie 2020 pe toată durata stării de urgență, independent de prelungirea acesteia.
Posibilitatea administratorilor fondurilor de pensii private de a investi în titluri de stat emise de MFP, de state membre ale UE sau care aparțin Spațiului Economic European într-un procent mai mare de 70% (modificarea fiind una temporară – pe o perioadă de un an de la data intrării în vigoare a normei).
Comunicarea și colaborarea cu alte autorități ale administrației publice și centrale, precum și coordonarea cu organismele europene responsabile cu privire la piața financiară, în mod deosebit cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și Autoritatea Europeană pentru Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), pentru o abordare convergentă în utilizarea prerogativelor legale în vederea menținerii unei evoluții ordonate pe piețe;
Intensificarea comunicării cu entitățile reglementate, urmărind acțiunile acestora legate de actualizarea și transmiterea Planurilor de Continuitate a afacerii care să cuprindă și impactul COVID-19;
De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară a atras atenția asupra creșterii riscului cibernetic pe piața financiară non-bancară, în condițiile în care activitatea entităților reglementate/supravegheate de către Autoritate se desfășoară, în general, de la distanță, ca măsură de prevenire a răspândirii infecției cu COVID-19. În contextul în care o parte dintre angajații entităților își desfășoară activitatea de la distanță, este posibilă o multiplicare a riscurilor, în special cele referitoare la pierderea datelor sau utilizarea neautorizată a acestora. Atacurile cibernetice speculează teama de coronavirus și trimit prin canale de comunicare electronice mesaje de tip phishing. Acestea încearcă să inducă în eroare sau să convingă utilizatorii să acceseze sau să se conecteze la un link/website prin intermediul căruia pot fi apoi sustrase date/informații/parole sau se pot descărca programe malware, cu scopul de a perturba sau deteriora sistemele informatice/aplicațiile utilizate.
În anul 2020, Autoritatea de Supraveghere Financiară va continua dispunerea măsurilor necesare în vederea minimizării riscurilor generate de pandemia COVID-19 asupra piețelor financiare nebancare.
Ce are de făcut BVB odată cu reinstaurarea încrederii pentru a recupera cât mai rapid pierderile suferite în această primă parte a anului? Cum și când poate ajunge BVB la o dimensiune şi notorietate de nivelul celei de la Varșovia?
Avansul piețelor este determinat în mare măsură de lichiditate, prin urmare creșterea nivelului de lichiditate poate fi un prim pas în dezvoltarea BVB. Acest lucru se poate realiza prin mai multe modalități, cum ar fi creșterea free-float existent, noi listări, diversificare de instrumente și cel mai important adoptarea de noi tehnologii pentru a reduce costurile și timpii de reacție. A se vedea platformele care folosesc tehnologii DLT (distributed ledger technology) care înregistrează succes din ce în ce mai mare.
Programul Fidelis din anul acesta, prin care Ministerul de Finanțe a emis titluri de stat pentru populație, prin Bursa de Valori București, a fost un pas în creșterea atractivității și diversificării instrumentelor listate.
Finalizarea proiectului CCP (contraparte centrală) ar aduce mai multă încredere în piața locală de capital, din partea tuturor categoriilor de investitori.
Sunt mulți care continuă să spună că piața de capital românească a evoluat sinusoidal, fiind mai degrabă un pariu pierdut al României ultimilor 30 de ani. Cât adevăr și cât neadevăr conține o astfel de *zisă* destul de încetățenită? Putea fi folosită mai mult BVB în procesul de privatizare?
Piața de capital din Romania și-a îndeplinit rolul de finanțator pentru cine a dorit să o utilizeze. Avem câteva povești de succes private, cum ar fi Banca Transilvania sau Bittnet mai recent, care au folosit piața de capital pentru aș finanța planurile de dezvoltare. Ar mai fi prima listare privata pe bursă, în 1997 Impact SA și nu în ultimul rând listările MedLife sau DIGI, ultima fiind considerată cea mai mare listare privată din istorie.
Statul român a folosit bursa de valori pentru mai multe listări de succes, cum ar fi: Transgaz, Transelectrica, Nuclearoelectrica, Electrica și titlurile de stat pentru populație (2016/2020).
Concluzia mea este că există resurse pentru cine dorește să își finanțeze afacerile prin bursa de valori.
Da, Bursa de Valori putea fi folosită mai mult, atât de companiile private, cât și de statul român pentru finanțarea obiectivelor de investiții.
Septembrie 2020 ar trebui să fie un moment de cotitură pentru BVB, România urmând să intre pe radarul marilor investitori. E pregătită BVB pentru acest salt? Are ce oferi? Ce și cum poate câștiga, acum când contextul rămâne totuși unul tulbure?
Fonduri mai mari decât cele de până acum (considerate de frontieră) vor intra într-o piață emergentă. Fondurile destinate piețelor emergente (emerging markets) care gestionează sute de miliarde de euro vor putea să investească în România începând din septembrie.
Fără îndoială că viitorul României este în UE. Cum poate fi integrată mai bine piața de capital românească în Piața de Capital Unică Europeană? Ce avantaje ar oferi această piață unică investitorilor din România?
O piața unică europeană aduce beneficii pieței noastre de capital prin:
• Creșterea încrederii cetățenilor UE pe piețele de capital;
• Simplificarea regulilor existente și reducerea incertitudinii juridice în urma aplicării normelor diferite în statele membre;
• Abordarea consecințelor nedorite ale legislației existente și a costurilor ridicate de conformitate;
• Îmbunătățirea accesului și reducerea costurilor informațiilor;
• Revizuirea barierelor investiționale;
• Stimularea utilizării noilor tehnologii digitale.
Noul proiect privind Uniunea Piețelor de Capital include o serie de măsuri care ar conduce la beneficii pentru companii și investitorii inclusiv din România, măsuri care se referă la următoarele aspecte:
• Finanțarea afacerilor- crearea unui mediu de afaceri viu și competitiv.
• Recomandările se referă în principal la punctul de acces unic al UE, fondurile europene de investiții pe termen lung, încurajarea asigurătorilor să ofere mai multă finanțare pentru piețele de capital, extinderea pieței europene de securitizare, cripto/active digitale și tokenizare.
• Infrastructura pieței- dezvoltarea unei infrastructuri de piață mai puternice și mai eficiente. Recomandările se referă în special la reglementarea depozitarilor de valori mobiliare centrale, identificarea acționarilor, exercitarea drepturilor de vot și acțiuni corporative.
• Angajamentul investitorilor individuali- promovarea investițiilor retail pe piețele de capital. Recomandările se referă printre altele la zona de pensii, educația financiară și cultura investițională, distribuția serviciilor și transparența, finanțele deschise.
• Obstacole în calea investițiilor transfrontaliere- depășirea granițelor pe piața internă.
• Recomandări privind (colectare) taxe și impozite, insolvența și supravegherea.
Acum, mai mult ca oricând, România are nevoie de un proiect de țară. Criza pandemică poate oferi oportunități pentru a schimba unele lucruri din mers. Cum trebuie încadrată piața de capital în acest Plan de țară România 2040 sau 2050?
Autoritatea de Supraveghere Financiară în parteneriat cu MFP, a obținut finanțare pentru proiectul “Strategia națională pentru piața de capital” de la Comisia Europeană, finanțat prin intermediul Structural Reform Support Programme.
Ce își propune acest proiect: în primul rând, o analiză privind caracteristicile cheie ale sectorului corporatist, accesul la finanțare și starea actuală a pieței de capital din România. În al doilea rând, un diagnostic privind problemele structurale și blocajele semnificative în dezvoltarea pieței de capital din România. Acesta va conține și o serie de recomandări, și nu în ultimul rând, asistență și feedback autorităților române în timpul pregătirii „Strategiei naționale pentru piața de capital”.
Acest proiect, sperăm, să aducă o coerență și o viziune mai bună pentru piața de capital, alături de o agendă concretă de dezvoltare și promovare. Nu în ultimul rând, cred, că piața de capital are toate elementele necesare ca pe viitor să devină un partener important pentru statul român și o sursă alternativă de finanțare pentru orice tip de companie.
COMMENTS