Viitorul platformelor online banking

Dezbaterile mesei rotunde de la eveni­mentul organizat de Finmedia în martie 2019, Gala Online Banking, au fost moderate de Dan Negrău, Vicepreședinte Executiv, care se ocupă de foarte mulți ani de tehnologiile digitale în Bank Leumi. Pentru că ne aflăm înt-o etapă în care strategiile online încep să se concretizeze, discuțiile din deschi­derea evenimentului au fost legate, în prin­cipal, de cât de mare va fi ponderea oferită strategiilor online în viitor.

În deschidere, Dan Negrău i-a invitat pe paneliștii mesei rotunde să se prezinte.

Domnul Cristian Mustață, Head of Digital Strategy, BCR: “Mă ocup de tot ceea ce înseamnă strategie digitală, Internet banking, mobile banking, mobile payments. Sper ca astăzi să descoperim împreună lucruri noi care se întâmplă în piața bancară din România”.

Domnul Octavian Hera, Head of Digital, Libra Internet Bank: „De aproximativ 5 ani de zile mă ocup direct de tot ceea ce înseamnă activitatea băncii pe partea de digital. Consider că este foarte interesant modul în care piața aceasta s-a dezvoltat și aștept cu interes să împărtășim astfel din experiențele fiecăruia dintre cei prezenți la acest prezidiu”.

Domnul Vlad Stănilescu, Chief Digital Officer, Raiffeisen Bank : ”Mă ocup în cadrul băncii de tot ceea ce înseamnă digital, alături de colegii din business, de Internet banking, mobile banking, PSD2, de tranziția băncii către noul mod de a face banking”.

Domnul Aurel Meiroșu, Director Dezvol­tare Afaceri, certSIGN: „Job-ul meu este să vin în întâmpinarea pieței de digital cu exper­tiza noastră și cu soluțiile noastre de semnătură electronică și identificare”.

PSD2, schimbarea la față a băncilor și concurența fintech-urilor

Un prim subiect de mare interes inclus pe agenda de dezbateri a fost PSD2, atât din punctul de vedere al operațiunilor de date, cât și prin prisma customer authentification. Un studiu american spunea că până în anul 2020, nu mai puțin de 20% din veniturile operațio­nale ale băncilor se vor duce către companii fintech, care vor oferi servicii similare.

“Există o tendință de a considera băncile mai puțin dispuse la schimbare și fintech-urile au ocazia, în condițiile noilor reglementări, să câștige o piață destul de ușor, datorită flexi­bilității de care dau dovadă, datorită apropierii pe care o au față de client și, nu în ultimul rând, datorită condițiilor mai ușoare de regle­mentare”, a spus Dan Negrău.

Cristian Mustață, BCR – “Știm cu toții că pe 14 martie am fost forțați, o parte dintre noi, să publice pe sandbox API-urile (Application Programming Interface). Ce vreau să spun este că referitor la fintech-uri, noi ne-am uitat cu atenție la cine a testat API-urile și erau, acum câteva zile, peste 50 de entități, ceea ce pentru mine arată clar că există un interes din partea fintech-urilor să colaboreze. Ce am făcut noi, în ultimii ani, din punctul de vedere al modului în care fintech-urile abordează experiența clientului, a fost să învățăm din modul în care dezvoltă, din modul în care livrează aplicații, consultându-se împreună cu clientul. Din acest motiv, acum 6 ani, grupul Erste a creat o entitate separată de bancă care pur și simplu acționează ca un fintech în testarea de noi soluții și funcționalități și care a venit și ne-a forțat, pe toate entitățile din grupul Erste, să ne schimbăm modul în care lucrăm și modul în care livrăm informațiile pentru clienți, astfel că în momentul de față suntem destul de pregătiți pentru tot ceea ce înseamnă interacțiunea cu un fintech. Consider că în următorii ani, după mo­mentul PSD2, vom avea două tipuri de bănci în piață și anume cele care vor asigura un fel de backoffice pentru fintech-uri și cele care vor alege să colaboreze și să devină active din punct de vedere utilizare date din rândul altor bănci, pe care fintech-urile le vor oferi”.

Moderator – “Aș vrea să descriem o situație în care un client final, persoană fizică sau juridică, alege să lucreze cu un payments service provider pentru tranzacțiile online în loc să se ducă la o bancă. De ce ar face acest lucru? De ce am alege să facem plata direct dintr-un cont bancar, în condițiile în care plata cu cardul îți oferă o siguranță ridicată împo­triva eventualelor fraude?”

Octavian Hera, Libra Internet Bank – „Depinde cine este clientul. În situația descrisă avem o dată clientul final care face achiziția și avem, să spunem, comerciantul, magazinul online. Probabil, în acest scenariu, magazinul online în special are un avantaj al unor costuri mai bune, cu toate că, acum după ce a scăzut interchange-ul, nu mai este așa de mare diferența. Accesul la cont îți oferă foarte multe date. Dacă ești dispus să oferi clientului final un beneficiu sub forma unei reduceri, poate clienții pot alege această variantă”.

Vlad Stănilescu, Raiffeisen Bank – „În plus contează și experiența și inițiativa de a broda cumva pe marginea acestor servicii. Plățile cu cardul sunt cunoscute de foarte mult timp și folosite, dar dacă putem să adăugăm diferențiatori care să ofere atât comercianților, cât și clienților beneficii, atunci putem să găsim valoare în această direcție. Dar din nou, implementarea poate conta cumva în a avea sau nu tracțiune banca respectivă”.

Aurel Meiroșu, certSIGN – „Depinde foarte mult de user experience. Cu cât este mai simplu să folosești aplicația respectivă pusă la dispoziție de către un fintech, cu atât ai un grad mai mare de adopție, pe de o parte, și, pe de altă parte, este foarte important cât de sigură este tranzacția pe care urmează să o inițiezi. Dacă vorbim despre PSD2, este drept în momentul în care piața începe să dicteze niște direcții, noi abordări, când adopția este ridicată, se simte și nevoia reglementării. Vorbim de PSD2 ca și directivă, dar și de standardele pe care fiecare dintre jucătorii de pe piață sunt nevoiți să le implementeze cel puțin în materie de securitate. În EBA s-a pus foarte mult în discuție cum putem să identificăm și cum putem să autentificăm pe cel care solicită un serviciu de plată. Exista ȋn momentul de față mecanisme standardizate ȋn ceea ce privește utilizarea certificatelor digitale (ETSI) iar acestea pot fi extinse către autorizarea unor acțiuni obținând astfel instrumentele necesare să știi cine îți solicită o instrucțiune de plată, și automat, această acțiune să poată fi semnată. Practic, acesta este rolul zonei tehnologice a PSD2, de a asigura o trasabilitate a tuturor acțiunilor pe care le primești și le execuți în relația cu fintech-ul respectiv dar pentru clientul final.

Cred că este un context destul de larg, în care trebuie să ținem cont de câteva repere și anume user experience, securitatea meca­nismelor de plată, iar într-un final va trebui să fie o situație win-win deoarece cu toții ne dorim servicii de calitate, fie că suntem provideri sau consumatori”.

Din punct de vedere al băncii, zona de cybersecurity devine crucială

Reticiența majoră a utilizatorilor de servicii online este legată exact de zona de securitate. „Raportat la securitate, dar raportat și la servicii în general pe zona de online, pe zona de payments service providers, credeți că cele două entități se concurează, se completează? Clientul final este pregătit în acest moment? În banca noastră, 85 % din tranzacții sunt bazate pe plăți online”, a spus Dan Negrău.

Cristian Mustață BCR – “Eu aș începe prin a spune că noi, în România, avem o piață mai specială. Avem o rețea de Internet cu mult peste ceea ce există în Europa de Vest. Noi ne luptăm să aducem cât mai mulți clienți în mediul digital, pentru că studiile ne arată că încă suntem departe de a atinge cifrele la care au ajuns alte țări. Mă uit la dechiderea pe care o au românii pentru rețele sociale, de exemplu Facebook, fără să țină cont de cine are acces la datele personale respective și ce poate face cu aceste date, astfel nu cred că vor avea o problemă în a iniția tranzacții printr-un third party company sau printr-un automat. Din punct de vedere al băncii, zona de cyberse­curity devine crucială. Învățăm să securizăm API-uri, să securizăm traficul de Internet, sunt din ce în ce mai mulți specialiști care acțio­nează în zona bancară. Ne îndreptăm către cloud, cum discutam acum 5 ani de zile. Consider că noi, băncile suntem pregătite”.

Octavian Hera, Libra Internet Bank – „Da, clar, din punct de vedere al băncilor suntem pregătiți, întrebarea mea este dacă sunt clienții băncilor pregătiți și eu consider că totul depinde de modul în care oamenii vor folosi telefoanele mobile din ce în ce mai mult pentru astfel de situații. Sunt de părere că telefonul mobil va fi adoptat de mulți clienți ca instrument de plată și tranzacții în viitor și este important să se ofere securitate în această zonă de mobile pentru ca din ce în ce mai mulți clienți să adopte aceste noi tehnologii. Prima fază a fost cea de online banking, acum suntem în faza a doua în care mulți clienți ai băncii tranzacționează prin mobile banking și probabil că pasul următor este să folosească aplicații prin care se tranzacționează prin fintech-uri datele. Nu cred că sunt semne de îngrijorare din punct de vedere al adopției tehnologiilor noi”.

Vlad Stănilescu, Raiffeisen Bank – „Într-un final va ține de noi, băncile, cum vom gestiona relația cu clienții, ce experiență digitală le vom oferi pentru a face tranziția aceasta spre mobile mai ușor. Deja băncile au început să aibă parteneriate cu fintech-uri, deja au acceleratoare, deja încep să aibă programe prin care să vină cumva din urmă deoarece, după cum concluzionam împreună, băncile nu sunt cunoscute ca fiind cele mai inovatoare companii/instituții. Întrebarea este ce facem cu cei care nu folosesc mobile banking deja sau chiar cu cei care nu folosesc canale digitale în general. Și aici cred că este nevoie de o strategie importantă pe care noi trebuie să o avem ca țară, să digitalizăm cumva populația și apoi să discutăm legat de alte metode revoluționare de plată. Dar clienții care sunt deja obișnuiți cu canalele digitale cred că vor face tranziția ușor de la online la mobile banking și ține de noi să creăm acel ecosistem pentru clienți pentru a-i ține implicați alături de noi”.

Aurel Meiroșu, certSIGN – – „Ținând cont de toată această efervescentă ce ține în special de această zonă de digital, cred că utilizatorii se vor simți mult mai siguri odată cu creșterea ratei de adopție iar acest lucru ține în primul rând de tehnologia oferită, pe de o parte, și, doi, de vârstă. Pentru că generația nouă are acces la informație mult mai facil, își doresc să nu piardă foarte mult timp cu diverse operațiuni considerate de ei inutile și atunci au tendința, în mod natural, să meargă către zona de tehnologie de ultimă generație și aplicații. Pe măsură ce această generație va începe să fie din ce în ce mai prezentă, automat rata de adopție va crește, utilizatorii vor fi educați și va fi mult mai ușor să-i bancarizezi și ulterior să migreze dintr-o zonă în alta fără să își pună problema siguranței în diverse operațiuni bancare.

În momentul de față, tot ceea ce înseamnă zonă nouă din perspectiva instrumentelor pe care le poți folosi în relația cu banca, de exemplu identificare, semnare electronică, este o zonă reglementată atât la nivel european, cât și la noi în țară. Pe de altă parte, noile tehnologii cum ar fi blockchain, vor primi din partea noastră o mare atenție. Am pornit deja un proiect, o aplicație care iți va permite stocarea identității tale electronice, și ȋn care avem chiar și două bănci partenere cu care vrem să testăm într-o primă fază, să reglăm și să acomodăm o astfel de abordare la nevoile reale ale pieței. Credem că există premisele atât tehnologice cât și din perspectiva legislativă să avem o rată de adopție a acestor servicii electronice mult mai mare și într-un timp mult mai scurt”.

Cadrul legislativ și reglementările autorității bancare, un impediment pentru bănci?

Băncile românești, începând de acum câțiva ani, au niște platforme foarte compe­titive, online, internet și mobile. Dar încă nu reușesc să atragă un număr mare de clienți așa cum reușesc băncile 100% online din străinătate.

Dan Negrău: „ Foarte mulți români au ales să își deschidă un cont și să folosească serviciile, de exemplu, Revolut. Este o problemă de reglementare care ar putea fi înbunătățită, mă refer aici la deschiderea conturilor bancare online? Sau putem conclu­ziona că reglementările existente nu mai repre­zintă o piedică în dezvoltarea serviciilor online din România?”

Octavian Hera, Libra – „Personal, sunt foarte mândru de banca pe care o reprezint. Consider că întotdeauna este bine să ai mai multe variante. Noi, în acest moment, la Libra Internet Bank folosim o metodă de deschidere de cont și identificare prin utilizarea unui Chatbot, care identifică clientul pe baza a mai multor date pe care le colectează, printre care și video, clienții fiind nevoiți să efectueze mai multe acțiuni în fața camerei video. Aceasta este metoda pe care noi o avem implementată de aproximativ un an și ceva, aducând rezultate foarte bune băncii. Nu am avut probleme deosebite de utilizare, deoarece soluția reprezintă pentru clienți o experiență inedită.

Din punct de vedere al reglementării, consider că actuala reglementare din România permite astfel de soluții digitale, ceea ce înseamnă că este nevoie doar de imaginație din partea băncilor pentru a oferi clienților servicii în această direcție. Pe de altă parte, trebuie să fim atenți și la reglementările din alte țări europene, în așa fel încît să ne menținem într-o zonă unde să nu avem un dezavantaj competitiv. Cred că pe viitor, soluțiile de identificare la distanță vor fi pe larg răspândite și cred că vom începe să privim către piața pe care acționăm ca pe o piață europeană. Noi vindem serviciile noastre către românii aflați în străinătate care, astfel, au posibilitatea să îți deschidă cont la bancă fără să vină în țară”.

Cristian Mustață, BCR – „Din momentul în care noi am oferit posibilitatea de a deschide o relație cu banca folosind metode alternative de identificare, în speță video, am ales să facem identificarea finală, cea inițială făcându-se pe bază de biometrie cu un buletin și o poză pe care ți-o faci, am ales să dublăm cu o sesiune în care clientul este asistat video de către un specialist BCR, tocmai pentru că fiind o bancă sistemică este destul de greu din punct de vedere risc să autorizăm plăți doar pe baza identificării biometrice. Acest lucru se întâmplă la Revolut, dar Revolut nu este o bancă, nu este reglementată de autoritatea bancară din țara în care activează și poate face interacțiunea mult mai ușor. La fel și în zona de semnare și validare a contractului, nu vă ascund faptul că au fost nenumărate discuții pe care noi le-am avut cu colegii din legal și compliance inclusiv cu BNR, cu ARB, refe­ritor la semnăturile care trebuiesc aplicate pe anumite contracte. Aceste instituții gen Revolut sau N26 s-au poziționat cumva într-o zonă unde pot să deschizi un cont foarte ușor. Realitatea dovedește că avem și conturi deschise la distanță, credite încheiate la distanță. Putem încă să facem experiența mult mai simplă, dar să nu mai existe bariere care să stea în calea noastră”.

Vlad Stănilescu, Raiffesien Bank – „Mai este o diferență. Start-upurile în general reinves­tesc cam tot ce câștigă și, mai mult, atrag capital în plus. Ele nu sunt setate să facă profit în anul 1, anul 2, anul 3. Au un obiectiv pe termen mai lung. Și este clar o zonă cu mai puține constrângeri de ordin legal. Dacă ne uităm la fintech-uri, întotdeauna este vorba de experiența utilizatorului plus încă un diferențiator, de exemplu un set de beneficii”.

Aurel Meiroșu, certSIGN – „Identificarea se face în raport cu dreptul intern, nevoia de a reglementa vine evident din nevoia pieței iar reglementatorul va simți nevoia să traseze niște repere. Mă aștept ca în următorii doi ani de zile lucrurile să devină mult mai ușor de raportat și foarte sigure în zona de digital.

Dacă ne uităm un pic în trecut, apropos de experiența noastră cu băncile, semnătura electronică era acum 10 ani o tehnologie foarte abstractă, tehnică și extraordinar de scumpă. Este drept că zona de banking, începând cu aproximativ 4-5 ani în urmă, noi am considerat-o ca fiind un driver foarte bun și o industrie în care se pot eficientiza foarte multe activități curente atât interne cât mai ales ȋn relația cu clienții. Dacă în urmă cu 5 ani discutam de acele token-uri pentru semnătură, sistemul bancar fiind destul de familiarizat cu aceste instrumente, am identificat tendința viitorul care este în cloud. În prezent, am ajuns la nivelul în care o semnătură electronică poate fi foarte ușor emisă la distanță, integrată într-un sistem cum este mobile banking-ul sau internet banking, mult mai accesibilă din punct de vedere al costului și este un instrument foarte sigur, standardizat și reglementat. Și aici, miza este pe user experience, să creezi un cadru cât mai prietenos și facil pentru ca utilizatorul să înțeleagă cât mai ușor și cât mai bine ce urmează să își asume prin semnătură, care sunt exact condițiile. În piață există o masă critică, susținută de toți cei 5 furnizori din România, de aproximativ 300.000 de semnături electronice calificate dar pentru care în momentul de față nimeni nu are un produs bancar. Cu aceste persoane poți aplica procedura de cunoaștere a clientelei online (Know Your Customer), să îți semneze documente cu valoare legală (acord ANAF, Birou de Credit, contract de credit etc) doar din simplul motiv că dețin un certificat digital calificat pentru care la eliberarea acestuia au fost identificați față în față de către Autoritatea de Certificare. Deci îi poți înrola și credita în 30 de minute.

Digital-ul mai sigur decât offline-ul?

Printre provocările viitoare se numără și atacurile cibernetice. Prin implementarea noilor metode de autentificare pe două canale separate și alte măsuri pe care băncile le-au luat în ultima perioadă, atacurile mai sunt atât de periculoase sau nu? În acest moment, când se pot capta foarte multe date despre client, se poate securiza sistemul foarte bine?

Cristian Mustață, BCR – „Acum multe atacuri s-au mutat în zona de mobile, prin diferite forme, de clonare a aplicațiilor, de furt de date de logare, dar care sunt sub control. Referitor la metodele de securizare, aici este o diferență destul de mare pe care noi băncile o avem comparativ cu fintech-urile. Noi avem responsabilitatea de a lua un second factor authentification încă de la început, ceea ce în momentul de față reprezintă un avantaj. Există mai multe metode prin care poți să te autentifici la băncile din România. Fiecare bancă a ales metoda pe care a considerat-o mai potrivită. Din ce observ, clienții doresc să fie cât mai simplu, de multe ori fiind nevoiți să le dăm explicații de ce trebuie să fim mai stricți. Second factor authentification, introducerea acesteia, conform directivei EU, nu trebuie să fie un șoc pentru clienții noștri din România”.

Vlad Stănilescu, RZB – „Băncile au implementat sisteme care să poată să estimeze gradul de risc a unei anumite acțiuni. Și eu sunt de părere că este mult mai sigur așa decât offline, sunt mult mai multe porți invizibile prin care clientul trece în ceea ce privește securitatea tranzacțiilor. Gradul de risc este estimat astfel mult mai bine”.

Aurel Meiroșu, certSIGN – „Din ce în ce mai multe site-uri web dețin minimum necesar de a asigura o conexiune securizată, adică certificată SSL. Este o chestiune care ține în primul rând și de educație dar suntem convinși că există soluții și noi ne-am gândit aici la aspecte care pot fi, cum spuneam și mai devreme, suficient de transparente astfel încât să nu schimbe user experience cu utilizatorii respectivi. Daca luăm exemplul browser-ului Chrome, deja site-urile care nu sunt securizate, deci nu dețin un certificat de server SSL, sunt catalogate ca „Not Secure” iar acest lucru îți este prezentat în bara de navigare. Nu va mai dura mult până când certificatul SSL va fi obligatoriu pentru un site web iar asta înseamnă că numărul acestor certificate va crește, vor fi mai ușor de achiziționat și tu nu vei mai avea motive să nu faci un prim lucru care este elementar și esențial în a securiza conexiunea cu clientul final. În ceea ce privește aplicațiile mobile. pentru că, cu cât tindem să ne ducem în zona de mobile evident devii mai expus și, cel puțin, pe partea de backhand nu prea poți să controlezi foarte bine ce se întâmplă pe respectivul dispozitiv, primul lucru pe care îl poți face și la care noi ne-am gândit este să dispară această îngrijorare pentru „man in the middle”. Una dintre soluții este ca, în momentul în care îți instalezi aplicația mobilă, aceasta să poată genera, spre exemplu, un certificat digital pe device. Astfel, acesta va face o conexiune SSL cu backhand-ul și toată informația, tot traficul care este schimbat cu backhand-ul, este criptat. Faptul că device-ul mai este în posesia utilizatorului sau nu, aici deja sunt alte mecanisme pe care le poți implementa. Dar chestiuni la îndemână există. Vorbim de tehnologie PKI foarte răspândită, standardizată și foarte prezentă în zona de banking, elemente foarte sigure și ușor de adoptat în această tehnologie mobile și digital”.

Big data, robotizare și utilizarea acestor tehnologii în procesul
de cross selling

Toate băncile din România și-au creat cel puțin un departament, un laborator care investește în soluții de data mining, data science, chiar dacă nu la nivelul la care s-ar aștepta piața. Ideal ar fi ca fiecare client să primească prin aceste tehnologii oferta care i se potrivește cel mai bine, personalizată.

Cristian Mustață, BCR – „Aceste infor­mații sunt disponibile băncilor. Practic, noi știm toate tranzacțiile clienților care sunt cât de cât digitalizați, avem cunoștințe legate de preferințele acestora, obiceiurile pe care le au, despre frecvența cu care economisesc. Evident, în acest fel, putem să le generăm oferte potrivite. Noi am observat de acum 2 sau 3 ani, de când am început prezentarea ofertelor personalizate clienților că, cu cât valoarea produsului pe care îl oferim este cu adevărat pliat pe nevoile lor, cu atât este mai ușor să convingi clienții să accepte produsele oferite și să le folosească. Procesul de robotizare a început, dar nu suntem la un nivel de asemenea măsură încât să spunem că băncile din România sunt la un proces de full speed pe zonele acestea de data. Totuși să ne uităm la fintech-uri care pun mare preț pe procesarea datelor și vă spun că aceasta va fi provocarea pe care noi, băncile, o vom avea în viitorul apropiat, mai exact cum să folosim datele în așa fel încât să folosim la maximum produse cu reală valoare pentru clienții noștri.”

Vlad Stănilescu, RZB – „Băncile au un bagaj mai mare de informații și încercăm să le folosim cât mai eficient. Aș merge până în punctul în care un client are nevoie să transfere 100 de lei dintr-un cont de economii într-un cont curent, poate are nevoie de un credit, poate observăm că sâmbătă noapte extrage bani de pe card și noi vom avea o activitate planificată și tocmai atunci cardurile nu vor funcționa. Și în funcție de toate datele pe care le avem, stabilim ce este, în contextul respectiv, potrivit pentru client. Este necesar să avem conținut personalizat pentru client, oricare ar fi acesta. Prin această metodă vom ajunge să facem cross selling mult mai eficient, deoarece clientul care folosește aplicația noastră va vedea că într-adevăr avem în vedere interesul său în tot ceea ce facem”.

Octavian Hera, Libra – „Opinia mea este că suntem la grădiniță cu datele. Suntem în faza în care avem un miliard de jucării și începem să ne jucăm cu acestea. Privim datele, stabilim niște modele, niște trenduri, dar nu știm încă foarte bine să le folosim. Scopurile evidente sunt personalizarea experienței și ofertare ulterioară și este clar că datele ne vor ajuta în viitor și pe partea de risc. În general, ar trebui să ne gândim la misiunea noastră ca bancă. Noi ar trebui să fim în orice moment în mintea unui client, dar nu suntem. Atunci datele ne-ar putea oferi acele informații impor­tante din viața unui om, când se căsătorește sau are un copil nou născut, momente în care poate are nevoie de o asigurare sau de un împrumut. Sunt convins că, datorită informațiilor impor­tante, vom începe să fim foarte eficienți în utilizarea datelor”.

Aurel Meiroșu, certSIGN – „Big data a apărut în momentul în care ne-am dus foarte mult în zona de digital, datorită volumelor foarte mari de informații apărute în sisteme. În mod natural, au apărut tehnologii noi, au apărut produse, au apărut servicii. Evident, s-a simțit imediat și nevoia de reglementare. Primul lucru apărut a fost evident GDPR. Acest lucru nu înseamnă că nu aveam legi, lucrurile erau reglementate prin legea 667/2001, dar totul este mult mai clar în GDPR acum.

Dincolo de aspecte legate de business, de cum putem să convertim clienți și cum putem să bancarizăm mai multă populație, unde se poate utiliza Big Data în sens constructiv, din punctul meu de vedere cred că industria bancară este pregătită din punct de vedere tehnologic. Noi, la certSIGN, ȋncercăm să înțelegem mult mai în detaliu care sunt nevoile reale ale sistemului bancar pe această zonă și să propunem scenarii atât ȋn zona de prevenție cât și ȋn cea de răspuns la incidente.

Georgeta Clinca