Viktor Boczán, Director General Provident Financial România: Împrumuturile mici, pe termen scurt, de la necesitate la oportunitate

Viktor Boczán, Director General Provident Financial România: Împrumuturile mici, pe termen scurt, de la necesitate la oportunitate

Filialele din România şi, mai recent, Bulgaria, ale grupului britanic International Personal Finance (IPF), care operează sub brandul Provident, scriu de câţiva ani un capitol distinct în istoria creditării din regiune. Ce a adus nou IPF acum 9 ani în România şi prin ce anume se deosebeşte fundamental modelul său de business pe piaţa împrumuturilor?

 În primăvara lui 2006, Provident lansa în România, pe baza unui model de afaceri cu o istorie de peste 130 de ani, creditul la domiciliu, adică împrumuturi de mică valoare, pe termen scurt, oferite în maximum 48 de ore la domiciliul clienţilor, care apoi plătesc ratele săptămânal tot din confortul propriei locuinţe, după un program stabilit împreună cu agenţii Provident. De atunci, am devenit cunoscuţi în întreaga ţară pentru rapiditate în acordarea creditului, transparenţă în prezentarea tuturor costurilor, corectitudine în respectarea angajamentelor şi, cel mai important, am ajutat peste 700.000 de români să-şi îndeplinească dorinţele şi să transforme oportunităţile din viaţa lor în poveşti frumoase, iar 320.000 dintre aceştia sunt în prezent clienţi activi.

Evoluţia Provident în România şi, din 2013, în Bulgaria, unde grupul a lansat operaţiunile folosind infrastructura şi resursele de management din România, a avut la bază tocmai contactul cu clienţii noştri şi relaţia pe care aceştia o dezvoltă cu agenţii. Contactul personal fundamentează şi diferenţiază modelul nostru de business, oferindu-ne, în acelaşi timp, o perspectivă unică şi privilegiată asupra situaţiei fiecărui client, prin care, împreună, asigurăm o decizie de creditare responsabilă. În acest proces, rolul agenţilor este esenţial, de la prima interacţiune – vizita iniţială la domiciliu, în cadrul căreia oferă toate informaţiile despre împrumut, despre costurile şi dobânzile aferente, despre modalităţile prin care pot primi şi plăti împrumutul – şi până la acordarea propriu-zisă a sumelor împrumutate şi rambursarea acestora.

 Mai mult, în luna februarie a acestui an, grupul IPF a finalizat achiziţia MCB Finance – o companie de succes în segmentul creditelor online. Achiziţia acesteia face parte din extinderea noastră în Finlanda, Letonia, Estonia şi Australia şi reprezintă un pas important în strategia de diversificare a produselor de creditare şi a canalelor de distribuţie, contribuind la inovarea modelului nostru de business.

Anul 2006 era unul extrem de promiţător ca oportunităţi de creştere. Au venit destul de repede recesiunea şi criza, iar norii negri au cuprins economia, consumul şi apetitul de creditare. Cum aţi reuşit să depăşiţi toate aceste „intemperii“ şi, cu atât mai mult, să creşteţi an de an pe o piaţă cu români îndatoraţi şi înspăimântaţi de insolvabilitate?

Cred că principalul atu al Provident este experienţa de creditare în sine. Oferim românilor împrumuturi transparente şi flexibile, pe care aceştia le pot accesa într-un mod simplu şi rapid, în confortul propriei locuinţe, atunci când este important pentru ei. Totodată, de-a lungul timpului, ne-am adaptat permanent modelul de business la realităţile unei economii în schimbare, venind în întâmpinarea consumatorilor cu soluţiile financiare potrivite propriilor necesităţi şi aşteptări.

Diverse voci, mai mult sau mai puţin binevoitoare, vorbesc despre practici necorespunzătoare în industrie şi rar se întâmplă să aducă în discuţie partea plină a paharului, sutele de mii de clienţi mulţumiţi, despre investiţiile generate, locurile de muncă oferite, taxele şi impozitele plătite statului sau educaţia financiară ameliorată sistematic prin prezenţa companiei în rândurile IFN-urilor locale. Ce merită enumerat aici, pe scurt?

Ne dorim să demontăm miturile frecvent întâlnite în industrie cu privire la împrumuturile rapide, pe termen scurt. Astfel, înainte de a lua un împrumut, clienţii noştri primesc toate informaţiile despre costurile şi dobânzile creditului, precum şi despre modalităţile prin care aceştia pot primi şi plăti împrumutul, astfel încât să poată lua o decizie informată, în cunoştinţă de cauză. Mai mult, desfăşurăm iniţiative ample de educaţie financiară, alături de proiectele de responsabilitate socială pe care le desfăşurăm şi în care am investit până acum peste 700.000 de euro.

În luna iunie, am lansat şi o campanie menită să schimbe preconcepţia că instituţiile financiare nebancare din România folosesc practici necorespunzătoare în interacţiunea cu clienţii. Campania „Autodenunţ“ continuă abordarea autoironică începută în 2014 cu Providentiştii, campanie multi-premiată la Effie Awards, PR Awards şi de către IAB România la Mixx Awards 2015, şi ilustrează, prin mai multe spoturi disponibile pe YouTube şi pe www.provident.ro/autodenunt,interacţiunea Provident cu clienţii. Pe scurt, campania prezintă modelul de business Provident, cu care au interacţionat cei peste 700.000 de români care au luat un împrumut Provident în cei nouă ani de prezenţă pe piaţa locală. În această perioadă, compania a investit în România peste 257 de milioane de euro, a contribuit la bugetul de stat cu taxe în valoare de peste 45 de milioane de euro, iar în prezent are peste 850 de angajaţi şi colaborează cu peste 3.700 de agenţi independenţi în 80 de oraşe din întreaga ţară.

Cui se adresează creditele Provident şi ce anume face diferenţa în cazul împrumuturilor Provident prin comparaţie cu alte forme de creditare de pe piaţa locală?

Ne adresăm cu precădere persoanelor cu venituri medii, care doresc să împrumute sume mici pentru nevoi specifice, rapide şi pe care să le poată restitui fără a se împovăra, în rate potrivite propriilor posibilităţi. Clienţii folosesc împrumuturile noastre pentru a-şi echilibra bugetele familiale atunci când au cheltuieli neprevăzute, pentru a aduce îmbunătăţiri în locuinţă, pentru diverse cheltuieli medicale sau pentru educaţie, arată un studiu realizat în primăvara acestui an de GfK, la iniţiativa IPF, pe un eşantion de 1.034 de respondenţi din România. Cea mai mare parte a clienţilor noştri au venituri disponibile, adică diferenţa dintre veniturile familiale şi cheltuielile lunare, cuprinse între 800 şi 1.200 de lei.

Potrivit sondajelor din ultimii ani, cei mai mulţi clienţi apreciază în primul rând relaţia pe care o au cu agenţii noştri, relaţie care ne-a diferenţiat în industrie şi ne-a ajutat să acordăm mereu credite într-un mod responsabil. Nu întâmplător, în 2014, aproximativ 92% din împrumuturile emise au fost cu serviciul suplimentar de gestionare la domiciliu, agenţii noştri realizând peste 18 milioane de vizite la domiciliul clienţilor.

După oscilaţii dramatice, sectorul bancar din România dă semne de revigorare. Resimţiţi aceeaşi inerţie şi în zona de microcreditare sau acest segment are o cadenţă aparte? Cum veţi creşte organic în anii care vin?

Piaţa instituţiilor financiare nebancare din România rămâne în continuare extrem de competitivă. În ultimul an s-a observat o creştere a încrederii consumatorilor în economie şi în perspectivele de viitor, precum şi o evoluţie pozitivă a consumului, tendinţă care creează premisele unei creşteri în sectorul bancar şi inclusiv în segmentul creditelor acordate de instituţii financiare nebancare din România în următorii ani.

Unul dintre principalii piloni ai strategiei noastre de dezvoltare pe termen mediu şi lung este extinderea portofoliului de produse. Astfel, în 2014 am introdus împrumuturi de valori mai mari, pe perioade mai lungi, şi împrumuturi cu costuri reduse pentru clienţii existenţi. În următoarea perioadă, vom investi în extinderea portofoliului cu produse noi, cum ar fi împrumuturi pe perioade mai scurte sau cu rambursări lunare, ca o alternativă la modelul actual care presupune achitarea săptămânală a ratelor, pe care grupul din care facem parte le testează sau le-a implementat deja cu succes pe alte pieţe din Europa.

Sunteţi de circa un an la conducerea Provident Financial România, după aproape 14 ani de experienţă în grup, în Ungaria. Cum v-aţi acomodat vieţii mai zgomotoase şi mai zbuciumate de aici şi pieţei mult mai mari, dar mai imprevizibile?

Propunerea de a prelua conducerea Provident în România, a doua ţară europeană din cadrul grupului IPF după numărul de clienţi şi potenţialul de creştere, a fost o oportunitate şi totodată o provocare pentru mine, pe care am acceptat-o fără ezitări. Am descoperit în România un mediu de business foarte competitiv şi un potenţial important de creştere în segmentul împrumuturilor acordate de IFN-uri. Altfel spus, un context favorabil să dezvolt operaţiunile companiei şi să depăşesc obiectivele de business propuse, consolidându-mi în paralel expertiza pentru a obţine, alături de echipele împreună cu care lucrez, realizări importante. Dincolo de business şi de perspectivele economice care mă fac încrezător, România este o ţară frumoasă, cu peisaje impresionante, oraşe medievale, oameni deosebiţi… România are multe aspecte surprinzătoare. Oraşe precum Sighişoara sau Braşov sunt extrem de atractive şi colorate, iar mediul rural este neatins în multe colţuri ale ţării.

Cum apreciaţi şansele de creştere a nivelului de trai al românilor în anii care vin? Ce priorităţi ar trebui să urmărească administraţia centrală şi locală pentru a demonstra UE şi lumii, în general, că poate şi merită mai mult?

Românii sunt încrezători în perspectivele unui nivel de trai mai bun. Peste 58% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în următorul an, potrivit studiului realizat anul acesta de GfK pentru Provident, în timp ce 70% dintre respondenţi estimează că situaţia lor financiară se va îmbunătăţi în 2015. Dezvoltarea infrastructurii publice prin intermediul oportunităţilor de finanţare prin fonduri europene, profesionalizarea administraţiei publice în interacţiunea cu cetăţenii şi cu mediul de business, dezvoltarea prin parteneriat public-privat a unor proiecte strategice din domenii unde există în continuare mult loc pentru eficientizare la nivelul sectorului public sau promovarea şi susţinerea antreprenoriatului prin măsuri fiscale de sprijin şi un sistem de taxare avantajos sunt doar câteva exemple de măsuri guvernamentale care pot sprijini, în continuare, dezvoltarea economică sustenabilă a României.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 1