În contextul evoluţiilor actuale privind dinamica structurii demografice dar şi cea a speranţei de viaţă a românilor este esenţial pentru fiecare dintre noi să ne luăm măsuri din timp astfel încât la momentul în care ne retragem din câmpul muncii să ne asigurăm un nivel al veniturilor cât mai confortabil a spus Virgil Ichim, directorul general al Allianz Pensii Private în cadrul Întâlnirii cu Presa economică.
Ce spun evaluările demografice
Una dintre cele mai mari realizări ale secolului 20 este creșterea extraordinară a speranței de viață. În medie, oamenii trăiesc acum cu 3 decenii mai mult decât la începutul secolului trecut. Câteva repere demografice pentru evoluția speranței de viață:
Speranța de viață de astăzi este cu adevărat uimitoare: crește cu aproximativ 6 ore în fiecare zi și încă nu a atins un plafon. Iată câteva repere relevante pentru acest indicator în România: 36 ani în anul 1900, 44 ani în anul 1940, 69 ani în anul 1970, 78,2 ani în anul 2019. Spre comparaţie, speranţa de viaţă era de 84,1 ani în anul 2019, la nivelul Uniunii Europene.
În principiu, la momentul despre care vorbim am putea avea ca surse de venit pensia de stat, pensia privată şi economiile personale, venituri diverse. Cu acestea vom avea de acoperit cheltuielile de îngrijire personală, de sănătate, ale gospodăriei, pentru timp liber şi multe altele.
Venituri furnizate prin sistemul reglementat al pensiilor din România
- Pilonul I
Acesta este finanțat din CAS prin rețineri lunare de 21.25% / 25%. Este bazat pe redistribuire, fără acumulare. Contribuția la sistem se valorizează în puncte de pensie, cu valoare actualizată periodic. În 2020 asigura o pensie publică medie de 1,436 RON pentru 5,13 mil. pensionari și o rată de înlocuire a venitului mediu net de 38% – 45%. Oferă o perspectivă de venit viager garantat dar putin predictibil.
- Pilonul II
Este finanțat printr-o cotă din CAS (3.75% din salariul brut 2020) şi reprezintă un mecanism de acumulare prin 7 fonduri private. Participarea e obligatorie sub 35 ani și opțională intre 35-45 ani. În decembrie 2020 activele însumau 75.1 mld RON aparţinând circa 7,6 mil. participanți. Contribuția medie lunară era de 190 RON iar valoarea medie a contului individual era de 8.859 RON. Randamentul anualizat al întregului sistem pentru 2008-2020 a fost de 8,17%, iar rata medie a inflației: 2,97. Sistemul oferă o perspectivă de venit garantat, puțin predictibil, dar cu mecanism de acumulare total transparent.
- Pilon III
Acesta este un sistem facultativ, pe baza opțiunii individuale, un mecanism de acumulare prin 10 fonduri private. Contribuția lunară nu poate depăși 15% din venitul brut iar aceasta poate fi suportată solidar de angajator și angajat, beneficiind de deductibilitate limitată. În luna decembrie a anului 2020 sistemul avea active în valoare de 2.9 mld RON şi aproximativ 527 mii de participanți. Contribuția medie lunară era de 128 RON iar valoarea medie a contului individual se plasa la 5.513 RON. Sistemul oferă o perspectivă de venit garantat, predictibil și mecanism de acumulare total transparent.
- Pilon IV (pensii ocupaţionale)
Este un sistem lansat în 2020, dar încă neactivat şi presupune scheme de pensii facultative definite și finanțate de angajatori.
- Economii diverse
Acestea pot fi sub formă de depozite bancare, fonduri de investiții, asigurări cu componentă de acumulare / investiție sau alte instrumente de economisire.
Alegerea modelului de economisire suplimentară pentru pensie: un exercițiu delicat de echilibru. Ne punem multe întrebări, cum ar fi: Modelul este bazat pe un sistem de acumulare transparent și protejat de un cadru reglementat? Modelul îmi permite participarea cu un procent al veniturilor adaptat profilului meu? Modelul este predictibil? pot planifica nivelul acumulării de care am nevoie? Modelul mă protejează de tentația unor retrageri de fonduri înainte de a ieși la pensie? Modelul oferă avantaje fiscale? Modelul este conectat cu o soluție de decumulare?
Pensia facultativă Pilon III un model adecvat de economisire suplimentar.
Pilonul III este un produs de acumulare, administrat privat, cu un nivel al contribuției limitat la 15% din venitul brut Pilonul III este strict reglementat. Conform legii, fondurile nu pot da faliment și oferă o garanție relativă la piață a ratei minime de rentabilitate Pilonul III, prin structura de active disponibilă, oferă o perspectivă predictibilă de acumulare. Am aces la abanii acumulați în fondul Pilon III doar după vârsta de 60 ani, sau mai devreme în cazul invalidității. În caz de deces, suma revine moștenitorlor. Contribuțiile la fondurile Pilon III sunt deductibile fiscal, în limita a 400 Euro (echivalent în lei), atât pentru angajator, cât și pentru participant. Suma acumulată în fondul de pensie Pilon III se poate retrage printr-o plată unică sau prin plăți eșalonate (maxim 60 plăți lunare).
Valorea activelor fondurilor de pensii și-au continuat și în 2020 creșterea robustă. Fondurile de pensii private sunt cel mai mare investitor de la BVB, cu dețineri de miliarde de lei care finanțează zeci de locuri de muncă și contribuie la creșterea economică. Deținerile pieţei de pensii Pilon II la BVB în decembrie 2020 era de 14,8 miliarde RON, la o capitalizare bursieră (companii românești) de 101,6 miliarde RON. Piața de pensii și-a extins expunerea pe titluri de stat (aproximativ 6,5%) în contextul pandemiei, meținându-și expunerea pe acțiuni.
Peisajul decalajelor sociale actuale
Fragmentarea societăților actuale a evoluat pe temeiuri precum: cultura, educația, averea individuala sau locul de reședință. Schimbările demografice și climatice (și chiar coronavirusul pandemic de acum), implică un decalaj de tip nou: conflictul generațional.
Conflictul generațional
Odată cu schimbările climatice, trebuie trebuie adoptate măsuri decisive (și costisitoare) pentru a conserva mijloacele de trai ale generațiilor mai tinere (și viitoare). Odată cu schimbările demografice, o politică orientată către pensionarii de astăzi nu este în interesul celor mai tinere generații, care vor trebui în cele din urmă să plătească factura. Clima și schimbările demografice pun generațiile pe poziții antagoniste.
Allianz Pension Index – API
Este posibilă o conciliere a policticilor climatice și pensii? Pentru a răspunde la această întrebare, Allianz a dezvoltat indicele de pensii Allianz (API). API este conceput pentru a analiza în mod cuprinzător sistemele de pensii în termeni de sustenabilitate și adecvare. El este o medie ponderată a celor 3 subindici.
- Subindicele 1 care combină schimbarea demografică și finanțele publice,
- Subindicele 2 care măsoară modul în care sistemele de pensii reacționează la schimbările demografice,
- Subindicele 3 care evaluează dacă sistemele de pensii asigură un nivel de trai adecvat la bătrânețe.
Calculul implica 30 parametri şi sunt evaluate 70 state pe baza unor date valabile înainte de 30 martie 2020. Ţări emergente din Africa și Asia au scor bun la subindicele 1, deoarece populația lor este încă tânără, iar deficitele și datoriile publice sunt destul de scăzute. Italia și Portugalia, sunt printre cele mai slab performante: populații îmbătrânite și deficite mari. În cazul subindicelui 2, ţări performante sunt Indonezia și Bulgaria, în baza creșterii vârstelor lor de pensionare, descurajării pentru pensionarea anticipată și elementelor de capitalizare pentru primul pilon pay-as-you-go. Pe lista ţărilor neperformante: Arabia Saudită, Sri Lanka, Malaezia care au vârste de pensionare de 60 de ani și mai mici, fără deduceri pentru pensionare anticipată și nici alți factori demografici. Țările cu cel mai bun scor de adecvare (subindice 3) au fie pensii de stat încă destul de generoase, cum ar fi Austria și Italia, fie se finanțează consistent prin pilon 2 si 3, precum Noua Zeelandă și Olanda. Ce mai mic scor îl au țări emergente: Nigeria, Laos, fără un un sistem public de pensii de încredere.
Per total, cele mai bune valori pentru API au, în ordine, Suedia, Belgia, Danemarca, Noua Zeelandă, SUA, Australia, Olanda, Norvegia, Bulgaria şi Canada. România se plasează pe poziţia 50!
Ce ar însemna un sistem de pensii perfect şi ce e de făcut pentru îmbunătăţirea demografiei unui sistem de pensii? Nu trebuie căutată o soluție unică iar revizuirea de la zero a unui sistem de pensii existent nu este realistă. Guvernele pot pune în aplicare reforme treptate, luând în considerare revendicările legale ale pensionarilor și contribuabililor. Se pot propune componente pentru îmbunătăţirea unui sistem de pensii.
Sistemul de pensii ar trebui să includă toate persoanele aflate peste vârsta vieţii active precum şi cel puţin 75% dintre cele aflate la vârsta vieţii active.
Ajustarea vârstei de pensionare odată cu creșterea speranței de viață pentru a menține stabil raportul dintre numărul anilor în activitate și cel al anilor de pensie. Se poate stimula creșterea vârstei de pensionare în timp ce pensionarea timpurie poate face obiectul unor deduceri/penalizări. Ar trebui să avem o perioadă minimă de contributivitate de 15 ani.
Pentru a compensa scăderile implicite ale beneficiilor pilonului 1 de pensie, se poate majora finanțarea pilonului II. Pentru a aspira la o poziţie în top 10 al Indicelui API, activele financiare ale populaţiei (inclusiv cele ale sistemelor de pensii private) ar trebui sa atingă un nivel de min 210% din PIB naţional (spre exemplu Canada, unde doar activele din fonduri de pensii private reprezintă 170% din PIB).
În toate primele zece țări, 99% din populația în vârstă de 15 ani și peste avea un cont la o instituție financiară. Instruirea financiară pe tot parcursul vieții, inițiativele pentru îmbătrânirea sănătoasă și reformele pieței muncii ar permite, de asemenea, persoanelor peste 65 de ani să rămână active pe piața muncii. În caz contrar, orice creștere a vârstei de pensionare nu ar fi altceva decât o reducere ascunsă a nivelului beneficiilor.
COMMENTS