Visa va continua să facă o prioritate 
din educația financiară a populației

Interviu cu Cătălin Crețu, Director General pentru România, Croația, Malta și Slovenia în cadrul Visa

Una dintre prioritățile Visa pentru acest an este creșterea ponderii plăților electronice în cadrul consumului personal al românilor prin extinderea rețelei de acceptare a cardurilor și promovarea soluției low-cost de acceptare bazată pe coduri QR, care să înlocuiască terminalele POS. Strategia actuală a Visa pentru România, în ansamblul său, ne este prezentată de Cătălin Crețu, Director General pentru țara noastră, Croația, Malta și Sovenia în cadrul Visa.

Din poziția profesională pe care o dețineți, cum comentați evoluția pieței cardurilor în Romania în 2017?

Aceasta a făcut un pas important spre maturizare anul trecut, în condițiile în care ritmul de creștere a valorii plăților cu carduri de debit și credit emise de băncile din România a fost de peste 30%, dublu comparativ cu rit­mul de creștere a valorii retragerilor de nume­rar de la ATM-uri. Valoarea plăților s-a apro­piat de 14 miliarde euro în 2017, iar numărul lor a depășit nivelul de 460 milioane, ceea ce reprezintă aproape două treimi din numărul total de tranzacții cu carduri, potrivit datelor BNR. Evoluția de anul trecut a pieței cardurilor este încurajatoare și confirmă ten­dința de migrare a plăților dinspre numerar spre digital. Deși retragerile de numerar continuă să dețină o poziție dominantă în valoa­rea tranzacțiilor efectuate cu carduri, anul trecut plățile au ajuns să reprezinte 27% din va­loarea totală a tranzacțiilor. Valoarea totală a plăților cu cardu­rile de debit au crescut anul trecut cu 32%, în timp ce plățile cu cardurile de credit au crescut cu 20%.

În ceea ce privește portofoliul Visa, plățile cu cardurile de debit au crescut în același ritm cu piața, în vreme ce sumele achitate cu cardurile de credit au consemnat un ritm de creștere dublu față de media pieței, respectiv 39%. Visa deținea o cotă de piață de peste 61% în ceea ce privește valoarea tranzacționată pe carduri la finalul anului trecut, fiind lider și pe segmentul plăților cu cardul, unde a înregistrat o creștere cu două puncte procentuale peste media pieței (32% vs. 30%).

Numărul total de carduri în circulație emise de băncile din România a crescut anul trecut cu 470.000 de unități, la peste 16,4 mili­oane de carduri valide, conform BNR. Importantă este însă creșterea mai accelerată a numărului de carduri active, adică acele carduri pe care au fost efectuate tranzacții în ultimele trei luni. Numărul cardurilor active a crescut cu peste 580.000 de unități anul trecut, la 12,4 milioane. Există încă un număr semni­ficativ, de 4 milioane, de carduri inactive în piaţă, dar depunem eforturi în mod constant pentru a încuraja activarea acestora. De exemplu, Visa a derulat la finalul anului trecut o campanie adresată consumatorilor care nu au plătit niciodată cu cardul, prin care i-am motivat să o facă pentru prima oară, iar rezultatele au întrecut aşteptările.

Unde plasăm România, din punct de vedere al cardurilor, comparativ cu țările dezvoltate?

Decalajul dintre noi și piețele dezvoltate în ceea ce privește utilizarea cardurilor este în continuare semnificativ, dar ritmul de creștere consemnat de plățile electronice în țara noastră în ultimii ani ne încurajează să credem că, pe termen mediu, România va reuși să conveargă către acestea.

Un argument în acest sens este entu­ziasmul cu care românii au adoptat tehnologia de plată contactless, ceea ce denotă o creștere sem­nificativă a încrederii în plățile electronice. În cazul plăților contactless, am asistat la cea mai mare rată de creștere înregistrată vreodată pe un produs, aceste tranzacții devenind prac­tic principalul motor de creștere a plăților electro­nice din România în ultimii doi-trei ani. De exemplu, valoarea plăților contactless cu carduri Visa a crescut de patru ori în 2017 față de anul anterior. Adoptarea tranzacțiilor con­tact­less a fost susținută mai ales de dezvol­tarea rapidă a rețelei de acceptare contactless şi de încurajarea puternică dată de marii comer­cianţi, care au înţeles foarte bine bene­ficiile opera­ţionale ale acestui tip de plată. Mai mult de trei sferturi din cele 194.000 de terminale POS din România acceptă deja plăți contactless.

O evoluție de remarcat la nivelul anului trecut a fost creșterea cu peste 32.000 de terminale noi a rețelei de acceptare, aproape dublu față de creșterea din 2016. Fără doar şi poate, această creştere a fost determinată de introducerea Legii cash-back, care stipulează ca orice comerciant care înregistrează vânzări de peste 10.000 de euro anual să accepte şi plata cu cardul. Rețeaua locală de terminale a ajuns astfel la puțin peste 100 POS-uri/10.000 de locuitori, dar în continuare se menține o diferență semnificativă față de media euro­peană, de peste 240 POS-uri/10.000 de locui­tori, potrivit calculelor efectuate pe baza datelor publicate de BNR și Banca Centrală Europeană. Diferența este chiar mai pronunțată dacă ne raportăm strict la piețele dezvoltate din Europa. De altfel, extinderea rețelei de accep­tare este cheia dezvoltării plăților electronice în România în următorii ani, iar accentul trebuie pus pe dezvoltarea acesteia în orașele mici și în mediul rural.

Valoarea plăților cu carduri emise în Româ­nia a crescut de aproape patru ori în ulti­mii nouă ani și ne așteptăm ca piața cardurilor să continue această evoluție și chiar să o ac­cele­reze, susținută mai ales de plățile contact­less și online, precum și de cele de utilități, taxe și impozite, și de extinderea rețelei de accep­tare. Potențialul de creștere a pieței este semni­ficativ în condițiile în care plățile reprezintă numai un sfert din valoarea totală a tranzac­țiilor cu cardul, comparativ cu ponderea la nivel european de 72%. Pe de altă parte, Româ­nia este mult mai bine poziționată în ceea ce privește numărul plăților raportat la numărul total de tranzacții cu cardul: plățile au ajuns să reprezinte deja 64% din numărul tranzacțiilor, în timp ce media europeană este de 88%.

Ca noutăți în domeniu, cum stau lucrurile în România?

Tehnologiile inovatoare schimbă radical modul în care sunt efectuate plățile: după introducerea pe piață a plăţii contactless cu dispozitive precum brăţara, ceasul și stickerul, la începutul anului 2018 am implementat, împreună cu Banca Transilvania, şi plata cu telefonul mobil. BT este prima bancă din regiunea Europei de Sud-Est care oferă un portofel electronic dezvoltat pe baza tehnologiei de tokenizare a Visa. Acest portofel reprezintă practic o soluție de plată disponibilă unui număr de peste 2 milioane de clienți Visa care dețin carduri emise de Banca Transilvania și care pot efectua acum plăți prin intermediul telefonului la orice POS care acceptă tranzacții contactless. Plata cu telefonul mobil este securizată cu ajutorul serviciului de tokenizare al Visa, care asigură cel mai înalt standard de protecţie a datelor de pe card atunci când se realizează o plată. Datorită tehnologiei de tokenizare, datele reale ale cardului nu sunt expuse niciun moment în timpul tranzacției, fiind înlocuite cu un identificator digital unic (un token), care poate fi specific comer­ciantului, dispozitivului cu care se realizează plata sau modalităţii de plată aleasă de con­sumator (în mediul fizic sau online). Astfel, dacă dispozitivul pe care este instalat tokenul este pierdut, utilizatorul trebuie să dezactiveze doar tokenul respectiv cu ajutorul băncii emitente şi va putea să-și folosească în continuare cardul bancar pentru plăți. Invers, dacă utilizatorul îşi pierde cardul, el va putea folosi în continuare dispozitivul pe care este instalat tokenul, fără să piardă astfel accesul la banii din cont până la eliberarea unui nou card.

Cum apreciați evoluția din ultimul an a tranzacțiilor la cumpărături efectuate în România cu cardurile Visa?

Creșterea de anul trecut a consumului s-a reflectat desigur și în tranzacțiile efectuate cu cardurile din portofoliul Visa. Valoarea totală a plăților cu carduri Visa la comercianţii din mediul fizic şi online a înregistrat o creștere de 32% în 2017, cu două puncte procentuale peste media pieței. În ceea ce privește plățile în magazine, cele mai multe tranzacții cu carduri Visa au fost efectuate anul trecut în super­marketuri, benzinării și magazine de haine. Podiumul comercianților online este ocupat de linii aeriene, utilități și agenții de turism.

În 2017, v-au reținut atenția noi tehnologii  sau servicii suplimentare atașate cardurilor de business emise de bănci din România?

Piața locală a cardurilor business se află încă într-o fază incipientă, dar ritmul de creștere în domeniu a fost în ultimii ani net superior celui înregistrat pe segmentul car­durilor pentru persoane fizice. Eforturile noastre și ale băncilor în pro­movarea beneficiilor cardurilor de business dau deja rezultate și suntem optimiști cu privire la evoluția viitoare a acestui segment, având în vedere potențialul enorm de creștere, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii. Am observat în ultima perioadă o tendință către simplificarea procedurilor de emitere a cardurilor de credit dedicate IMM-urilor, mai ales în condițiile în care acestea reprezintă un instrument de gestionare a lichidităților extrem de important pentru o companie de mici dimensiuni. Printre beneficiile cardurilor de business, de debit sau de credit, putem enumera eliminarea costurilor de utilizare a numerarului și un control mai strict al sumelor cheltuite de către angajați pentru plata de bunuri sau servicii. Ne așteptăm ca segmentul cardurilor de business să continue să se dezvolte pe măsură ce importanța numerarului în economie scade, iar tranzacțiile electronice câștigă teren și companiile încep să realizeze importanța acestui mijloc de plată.

Ce ne puteți spune despre rezultatele campaniei naționale de încurajare a plății taxelor și impozitelor cu cardul, ajunsă anul trecut la a 8-a ediție? Va exista și o ediție 2018 a acestei campanii?

Campania naţională de încurajare a plăţii taxelor şi impozitelor cu cardul este cea mai longevivă iniţiativă derulată de Visa pe piaţa din România, unică în toată regiunea, şi sus­ţinem şi în 2018 acest demers. Am pornit în 2010 aproape de la zero şi în prezent toate primă­riile reşedinţe de judeţ acceptă plata cu cardul, iar rezultatele sunt remarcabile. Ca lider de piaţă, ne-am asumat rolul de deschi­dere a acestei nişe importante, cu reale bene­ficii atât pentru cetăţeni, cât şi pentru adminis­traţiile publice, utilizând chiar şi materiale nebranduite cu sigla Visa pentru a încuraja ori­ce plată electronică către stat. În primul tri­mestru din 2017, respectiv perioada de desfă­șurare a campaniei naționale, plățile de taxe și impozite cu cardul au crescut cu 46%, în timp ce la nivelul întregului an creșterea a fost de 49%. Ritmul de creștere este semnificativ mai mare în ceea ce privește plățile online cu cardul, de aproximativ 450% în primul tri­mes­tru al anului trecut comparativ cu aceeași perioadă din 2016. Plățile online au ajuns să reprezinte 22% din valoarea totală a taxelor și impozitelor achitate cu carduri Visa anul trecut, comparativ cu o pondere de 15% în 2016.

La început de 2018, a fost lansată plata cu cardul contactless BCR pentru mijloacele de transport public din Sibiu. În ce măsură Visa se va implica în România în astfel de proiecte pe viitor?

Soluția de plată contactless în mijloacele de transport public din Sibiu face experiența de a călători mai rapidă, mai simplă și mai sigură pentru toată lumea. Sibienii, dar și turiștii, beneficiază acum de un sistem de plată modern și de avantajele importante pe care le aduce sistemul de plată contactless, aşa cum se întâmplă în metropole precum Londra. Visa se angajează să susțină adoptarea plăților contactless în sistemele de transport public din România și sperăm ca posibilitatea de a plăti contactless să fie introdusă şi în alte oraşe mari. Creșterea extraordinară a cardurilor contactless din ultimii ani crează bazele dezvoltării rețelei de plată în sistemele de transport în comun, în condițiile în care a fost atinsă deja o masă critică de utilizatori. În plus, orice oraş cu potenţial turistic ar trebui să introducă acceptarea de plăţi contactless în scopul de a motiva şi turiştii străini, pentru care cumpă­rarea unui bilet de călătorie este incomodă în folosirea mijloacelor de transport în comun.

Visa investește în mod constant în dezvoltarea de soluții inovatoare pentru îmbu­nătățirea experienței de călătorie, o dovadă în acest sens fiind lansarea de anul trecut a platformei Soluții Globale de Trans­port Visa, un nou program creat cu scopul de a creşte frecvenţa plăţilor contactless în transportul public. Visa colaborează cu operatorii de transport, furnizorii de tehnologie, companiile din domeniul fintech și din alte domenii, pentru a crea împreună noi experienţe de călătorie. Raportul Cashless Cities, lansat recent de Visa, a indicat că plăţile digitale au potențialul de a reduce semnificativ costurile municipalităților cu transportul în comun și sistemele de acces. Studiul a relevat că agențiile de transport cheltuie în medie 14,5 cenți pentru fiecare dolar fizic încasat, comparativ cu 4,2 cenți pentru fiecare dolar digital.

Legat de proiectul Ghiseul.ro, Visa face demersuri legislative corespunzătoare pentru utilizarea acestuia și de către persoane juridice?

Considerăm că plata taxelor şi a impozitelor prin platforma online Ghiseul.ro reprezintă modalitatea cea mai modernă, sigură şi confortabilă de plată a obligaţiilor faţă de stat. În prezent, sunt înregistraţi aproximativ 323.000 de utilizatori activi pe platformă, care îşi pot verifica şi plăti taxele şi impozitele locale online, fără a mai fi nevoie să piardă timpul la cozi, la ghişeele primăriilor şi DITL. Sunt 326 de primării înregistrate pe platforma Ghiseul.ro şi numărul lor creşte constant.

De la sfârşitul anului 2016, persoanele fizice îşi pot achita şi impozitele către ANAF, ceea ce a dat un impuls suplimentar puternic platformei. Considerăm că este important ca şi persoanele juridice să îşi poată plăti impozitele pe platformă, iar partenerii noştri A.P.E.R.O. şi A.A.D.R. lucrează la toate măsurile legislative necesare pentru implementarea acestei iniţiative, sperăm cât mai curând.

Cum vedeți dezvoltarea pieței locale a cardurilor în acest an?

Visa a făcut din investițiile în inovație una dintre prioritățile sale majore pentru că sectorul plăților evoluează în mod constant. Tendința majoră pe care o observăm în acest moment este migrarea plăților dinspre plastic spre digital, cu un rol central deținut în continuare de tehnolgia contactless. Extinderea fără pre­cedent a tehnologiei contactless a repre­zentat o etapă foarte importantă pentru dezvol­tarea plăţilor digitale în România, deoarece a pregătit terenul pentru plăţile mobile.

Visa vede un potențial imens în dezvol­tarea plăților cu dispozitive de tip wearable, care preiau toate beneficiile tehno­logiei contactless (rapiditate, confort, simpli­tate) și le duc la următorul nivel în ceea ce privește securitatea și eliminarea fricțiunii. Elementul esențial al dispozitivelor wearable este faptul că acestea, spre deosebire de carduri, sunt permanent conectate fizic cu deținătorul lor. De asemenea, o dată cu lansarea BT Pay a fost deschis drumul plăţilor cu telefonul mobil pentru peste 2 milioane de deţinători de carduri Visa ai Băncii Transilvania, iar alte bănci nu vor întârzia să ofere această soluţie de plată clienţilor lor. Din punctul nostru de vedere, oferim sprijinul tehnic necesar clienţilor pentru ca tot mai mulţi deţinători de carduri Visa să poată plăti cu telefonul mobil sau alte dis­­­­pozitive de plată (wearables) adaptate sti­lului lor de viaţă.

Una dintre prioritățile noastre rămâne creșterea ponderii plăților electronice în cadrul consumului personal al populaţiei, care ajută la diminuarea economiei subterane şi la creşterea uşurinţei de a cumpăra din magazine în spaţiul fizic şi online. Extinderea accesului la mijloa­cele de plată digitale va conduce în timp la scăderea utilizării numerarului, factorul prin­cipal care alimentează economia sub­te­rană, estimată la 28% din PIB-ul României. De aceea, vom acţiona în continuare pe două planuri. Pentru cei obişnuiţi să facă plăţi cu cardul în mod regulat, vom depune toate eforturile pentru a extinde reţeaua de acceptare în zone unde până acum nu s-a putut plăti cu cardul deloc sau într-o măsură foarte mică (taxe şi impozite, utilităţi, transport şi parcări, comercianţi mici din mediul urban mic şi rural). În particular, aşa cum am anunţat încă de anul trecut, am început să prezentăm băn­cilor acceptatoare o soluţie extrem de ieftină de acceptare bazată pe coduri QR, care va înlocui terminalele POS scumpe cu un carton la un cost neglijabil. Astfel, comercianţii mici care sunt preocupaţi de costul acceptării plăţii cu cardul pe care vor trebui să o ofere conform Legii cash-back nu vor mai avea această grijă. Promovăm această soluţie, pentru că este singura soluţie low-cost, care este standar­dizată în prezent şi care a fost deja imple­mentată în ţări în care costul acceptării este un element esenţial. Urmărim cu atenţie şi alte soluţii, în principal cele cu tehnologii avansate, care înlocuiesc terminalul POS cu un smart­phone, dar acestea nu sunt standardizate şi încă nu sunt certificate la cele mai înalte standarde de securitate ale industriei. Soluţiile pe care le vom propune clienţilor noştri acceptă mai multe scheme de plată, pentru că a limita acceptarea numai pentru cardurile Visa, chiar şi dacă suntem liderul pieţei, ar însemna că nu înţelegem interesele băncilor acceptatoare şi ale clienţilor lor, dar și ale comercianţilor, care îşi doresc cât mai mulţi cumpărători cu carduri emise sub cât mai multe scheme internaţionale. Pentru deţinătorii de carduri Visa, care încă nu îşi folosesc cardurile pentru plăţi sau o fac numai ca soluţie de „avarie” sau numai pentru cumpărături de  mare valoare, vom continua să implementăm cât mai multe activităţi pro­mo­ţionale, ce vor demonstra beneficiile plăţii cu cardul şi vor premia plata cu cardul. Un exemplu în acest sens este campania noastră tradiţională din perioada Paştelui, care este unică prin mecanismul ei, ce oferă la orice plată cu cardul Visa la anumiţi comercianţi cu trafic foarte mare de cumpărători oferte garantate la o serie de alţi comercianţi ce vând produse fast-food, îmbrăcăminte, servicii de telecomunicaţii, produse electronice etc. Şi în acest an, am reuşit să cooptăm în această cam­panie lideri ai industriilor în care activează, astfel încât vom oferi deţinătorilor de carduri Visa o serie de oferte. Nu în ultimul rând, pentru cei tineri care nu au carduri sau, dacă au, nu le folosesc deloc, continuăm programul nostru de educaţie financiară desfăşurat prin intermediul proiectelor BaniIQ şi Banii pe Net.

Dincolo de plățile în mediul fizic, vedem de asemenea un potențial de creştere imens în sectorul plăților online, având în vedere că aproape 90% dintre cumpărăturile online din România sunt achitate în numerar la livrare. Pentru a încuraja românii să-şi utilizeze tot mai mult cardurile pentru plăţi în magazine sau online, Visa încheie în mod constant par­teneriate strategice cu comercianți și autorități locale, derulând acţiuni ample cu scopul de a schimba comportamentul de plată al con­sumatorilor.

Care credeți că vor fi urmările practice ale aplicării Legii cash-back și cum se va implica Visa în acest domeniu?

Legea cash-back a fost unul dintre evenimentele de referinţă din 2017, care a avut un impact puternic asupra dezvoltării industriei de plăţi electronice, efectul cel mai vizibil fiind extin­derea spectaculoasă a infras­tructurii de plăţi cu cardul (rețeaua de POS-uri a crescut cu 20% în 2017). Visa a fost un partener de dialog activ și deschis în procesul de dez­batere a Legii cash-back și sa­lută adoptarea normelor me­to­dologice de aplicare a legii care vor permite în sfâr­șit băncilor şi comer­ci­anţilor să înceapă demersurile pentru a oferi serviciul cash-back. La numai câteva luni de la in­trarea în vigoare a legii, am fost surprinși de apariția unei alte iniţiative menite să reducă efectul legii originale prin creşterea pragului privind cifra de afaceri anuală de la care este obligatoriu ca magazinul să accepte plata cu cardul, de la 10.000 € la 50.000 €. Aceasta ar reduce efectele benefice ale legii originale, mai ales în mediul rural, unde milioanele de deţinători de carduri ar fi nevoiţi în continuare să se de­plaseze distanţe considerabile pentru a-şi ac­cesa banii de pe carduri.

Visa va susține păstrarea legii în actuala variantă și va continua să argumenteze că extin­derea semnificativă a reţelei de acceptare a plăţilor cu cardul şi introducerea serviciului cash-back au efecte pozitive atât pentru consu­matorii care deţin un card şi pentru comer­cianţi, prin creşterea rulajului financiar, cât şi pentru economie în general, întrucât contri­buie la reducerea evaziunii fiscale prin transpa­rentizarea fluxurilor de plată. În acelaşi timp, pentru a rezolva și problema costului acceptării pentru comercianții mici, îndeosebi din mediul rural, oferim băncilor posibilitatea să introducă soluția extrem de ieftină de acceptare bazată pe coduri QR. Suntem convinși că, odată rezolvat și acest aspect, toate părțile implicate (Par­lament, bănci, comercianți, furnizori de soluții, organizații internaționale de plată) vor lucra împreună pentru a da posibilitatea turiștilor români și străini, dar și celor peste un milion de deținători de carduri din mediul rural, să-și poată utiliza banii de pe card fără să mai bată drumul până la primul ATM și pentru a lupta într-un mod și mai eficient împotriva econo­miei subterane, care privează statul de fonduri importante.

Ce proiecte are Visa în 2018 pentru România în direcția educației financiare a populației în privința mijloacelor moderne de plată?

Era digitală își pune tot mai puternic amprenta asupra economiei și societății, iar digitalizarea a devenit o parte importantă a industriei financiare. De aici decurge o pro­vocare majoră: cum poate fi redus decalajul dintre cei care au și cei care nu au acces la teh­nologia digitală? Soluţia este includerea cur­surilor de educație digitală în programele de edu­cație financiară, iar Visa contribuie de peste cinci ani la dezvoltarea competențelor digitale ale participanților la programele de educație finan­ciară pe care le derulează împreună cu băn­cile din România și Junior Achievement România.

Programul de educație financiară BaniIQ și programul de comerț electronic Banii pe Net au avut peste un milion de beneficiari în ultimii cinci ani, iar ca rezultat direct aceștia au învățat, printre altele, să cumpere online în siguranță și să utilizeze instrumente moderne de monitorizare a cheltuielilor. Un studiu de impact asupra celor două programe derulat de Visa anul trecut a relevat că beneficiarii aces­tora se simt mai confortabil cu plățile electro­nice și au învățat să-și utilizeze corect cardurile pentru cumpărături pe internet, însușindu-și informațiile de bază privind siguranța tranzac­țiilor online, cum ar fi rolul serviciului 3D Secure.

Migrarea către plățile digitale are conse­cințe benefice asupra consumatorilor și compa­­­niilor, prin creșterea controlului vizând plățile și eliminarea costurilor asociate cu numerarul. De aceea, Visa va continua să facă o prioritate din educația financiară a populaţiei în privinţa mijloacelor moderne de plată. Rezultatele pe care le-am obţinut până în prezent prin programele BaniIQ şi Banii pe Net sunt impresionante și ne încurajează să continuăm eforturile în această direcție.

În esență, incluziunea şi educaţia finan­ciară sunt esenţiale pentru dezvoltarea socială şi economică pe termen lung, fiind cu atât mai necesare în România unde gradul de bancarizare este inferior altor state din Europa. Educația financiară pregătește oamenii să facă faţă dificultăţilor financiare şi să profite de oportunităţi, iar noi o percepem ca pe o investiţie pe termen lu­­ng în viitorul unei societăţi.

­­­

Coralia Popescu