“Piața se îndreaptă către un model colaborativ, în care băncile și fintech-urile vor forma ecosisteme care vor livra mai rapid și la o calitate mai bună anumite servicii pentru anumite categorii de clienți”, ne spune Francois Bloch, preşedintele BRD GSG. Reputatul bancher consideră că avem nevoie în primul rând de educaţie economică generală pentru a putea segmenta apoi educaţia financiară.
Anul 2017, din punctul de vedere al rezultatelor financiare, a fost unul de succes pentru BRD GSG. Care a fost cheia succesului, ce v-a mulţumit şi ce nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor Dvs.? Cum arată lucrurile în primele cinci luni ale anului 2018?
BRD are atuuri pe care le-a valorificat bine în 2017. Rețeaua, capacitatea de a face cross selling atât între piețe, cât și între membrii grupului BRD, mediul economic pozitiv, dedicarea personalului ne-au ajutat, toate, să obținem rezultatele pe care le cunoașteți. În prima parte a acestui an, după cum știți, am fost foarte dinamici și am reușit să creștem față de perioada similară a anului trecut. Piața bancară se schimbă foarte rapid, iar noi, la rândul nostru, trebuie să evoluăm. Avem în continuare potențial de creștere și pe piața de retail, unde vom intensifica procesul de transformare digitală, dar și pe piața corporate. Dorim să îmbunătățim nivelul de experiență a clienților, dar și eficiența operațională, să creștem segmentul de IMM, să dezvoltăm sinergia cu retailul, filialele specializate și Grupul Societe Generale. Un alt aspect cheie este să îmbunătățim instrumentele de electronic banking pentru clienții corporate, astfel încât să îi susținem să-și simplifice procesele.
BRD e dată ca exemplu de către banca centrală pentru maniera în care şi-a făcut curăţenie în ogradă şi a redus nivelul de NPL, devenind astăzi cea mai profitabilă instituţie bancară. A fost complicat? Care a fost reţeta succesului?
A fost un exercițiu de organizare și voință, fără îndoială dureros, care a presupus implicarea totală atât a băncii-mamă, cât și o dedicare extraordinară a echipelor de risc, și doresc să-i mulțumesc încă o dată pentru această performanță fostului Director General adjunct al BRD, Didier Colin, împreună cu care am împărțit premiul pentru ”Bancherul anului” acordat de publicația dumneavoastră la sfârșitul anului trecut.
Cum vedeţi concurenţa din mediul în care activaţi, cu componentă tridimensională: dinspre bănci, dinspre companii fintech dar şi dintre companii din telecom?
Piața bancară se va schimba mult la nivel global, în special datorită noilor actori precum fintech-urile sau alte categorii de companii cu ambiții în zona financiară. Dar băncile nu vor putea fi înlocuite, și aceasta din mai multe motive. Primul este cadrul reglementar strict, care implică costuri masive pentru implementare, care nu pot fi susținute (și chiar dacă ar putea fi susținute, nu ar avea logică, din punct de vedere economic, să fie implementate de fintech-uri sau alte companii), iar cel de-al doilea este că nu există know-how decât fragmentar. Fintech-urile pot excela în anumite zone, cum ar fi plățile, dar nu vor putea face corporate și investment banking, ca să dau doar un exemplu. De aceea, cred că piața se îndreaptă către un model colaborativ, în care băncile și fintech-urile vor forma ecosisteme care vor livra mai rapid și la o calitate mai bună anumite servicii pentru anumite categorii de clienți. Fintech-urile au abilitatea unică de a fi mult mai rapide, mai agile în livrare. Înţeleg tendinţele şi văd ce anume cere clientul. Pentru bănci este mai dificil, pentru că business-ul este complicat, avem milioane de clienţi pe care trebuie să îi servim zilnic. Fintech-urile nu au clienţi, ele oferă doar soluţii, şi acesta este şi motivul pentru care nu sunt reglementate.
Cum vedeţi retail-bankingul în condiţiile în care va veni în câteva luni regulamentul 17 care va limita accesul persoanelor fizice la împrumuturi? Se simte presiunea creşterii ROBOR în indicatorul NPL? Cât de mult se poate extinde perioada în care o bancă poate da credite cu dobândă fixă, cele recomandate acum de către specialişti?
Reglementatorul este cel mai în măsură, prin informațiile pe care le are la nivel de piață, să stabilească politicile adecvate în materie de creditare. Nu este prima măsură de acest tip și probabil nu va fi ultima, pentru că este de datoria Băncii centrale să adapteze cadrul reglementar la evoluțiile pieței și la cele ale cadrului macro. Dincolo de acest aspect, indicatorul Robor a fost pentru o bună perioadă de timp la niveluri minime istorice, ele însele excepționale. Creșterea nivelului ROBOR marchează mai degrabă o reîntoarcere către nivelul obișnuit al acestui indicator. Nu mai departe de anii 2010-2011, ROBOR 3M evolua între 5 și 7%, uneori chiar peste dublul nivelului actual. În acest moment nu se manifestă presiuni în zona NPL, pe care o urmărim cu mare atenție. În privința dobânzilor fixe, BRD este singura bancă din piață care acordă un credit ipotecar cu o astfel de dobândă, pe o perioadă de 30 de ani, și are variante de dobânzi fixe la multe dintre produsele de creditare pentru clientela de persoane fizice.
Mediul antreprenorial a suferit şi el o serie de bulversări, din punct de vedere fiscal, fapt care i-a făcut pe mulţi investitori să îşi ia un timp de răgaz înainte de a face noi dezvoltări. Se simte acest lucru şi din punctul de vedere al băncii? Din ce sectoare de activitate vin proiectele bancabile, în acest an? Sunt mai multe sau mai puţine ca în 2017?
Piața corporate crește, iar noi finanțăm orice tip de afacere atâta timp cât îndeplinește criteriile și respectă politicile de finanțare ale băncii. BRD beneficiază de o moștenire importantă, pentru că a fost banca de investiții a României. Dincolo de poziția noastră de lider pe retail, suntem prezenți în sectoare cheie: agricultură, IT, automotive, sănătate, turism și suntem pregătiți să finanțăm proiectele de care România are nevoie ca să crească. Însă băncile nu fac strategii de țară, ele sunt aici ca să finanțeze dezvoltarea, pe baza unui master plan național.
România se plasează pe locuri ruşinoase în topuri internaţionale atunci când vine vorba de educaţie financiară, intermediere financiară sau incluziune financiară. Cum putem progresa mai rapid în aceste topuri? Ce ar fi de făcut? Cum implicaţi dvs agenţii de front-office în procesul de educaţie financiară? Ce pot face băncile pentru a convinge măcar jumătate din cei 40% dintre românii care nu interacţionează cu băncile să apelez măcar la un singur produs bancar?
Cred că, înainte de a ajunge la educația financiară, avem mare nevoie de o educație economică generală, care ar putea începe din școala elementară. România a făcut progrese mari în ultimii 30 de ani. A reușit să-și creeze o economie de piață funcțională și un sistem bancar solid plecând de la zero, făcând ceea ce alte țări au făcut în 100-150 de ani sau mai mult. De aceea, este cumva normal ca nivelul de cunoștințe al publicului să nu fie proporțional cu evoluția pieței. Dacă sunt îndeplinite câteva condiții – printre ele și implicarea profundă a sistemului de educație – dobândirea educației financiare și a celei economice este doar o problemă de timp. Cred că următoarea generație va avea un nivel foarte bun de educație economică și financiară.
Noi, la BRD, am continuat să sprijinim programul de educație financiară ”Banii pe înțelesul copiilor”, pentru școlile primare, dezvoltat de Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație. Obiectivele principale ale programului sunt atât cel de a oferi o imagine cuprinzătoare despre cum sunt banii percepuți, cheltuiți, economisiți sau investiți, cât și acela de a-i ajuta pe copii să capete abilități de gestionare a banilor. Am finanțat distribuirea a 12.000 de kit-uri pentru copiii din clasele I-IV din 12 județe.
Aceasta este una dintre axele politicii noastre de CSR, care mai cuprinde și alte programe care au în centru noua generație, fie că este vorba despre cultură (Scena9.ro) sau despre pregătirea pentru societatea digitalizată (Innovation labs, BRD First Tech Challenge).
Ultimul proiect în care ne-am implicat este ”Testul de competență bancară”, proiect al CEROPE pe care îl vom integra pe site-ul instituțional al băncii noastre și care, sperăm, îi va ”provoca” pe clienți să asimileze cunoștințe despre modul în care funcționează produsele și serviciile bancare. Este un proces de învățare la fel ca oricare altul, pentru că băncile fac parte din viața noastră cotidiană.
Cum arată, în viziunea Dvs bankingul viitorului? Dar agenţia bancară a viitorului?
Bankingul este deja, în mod inevitabil, influențat de tehnologie. Băncile din piețele financiare mature și-au micșorat rețelele începând deja de acum 10 ani. În țările UE, numărul unităților bancare la 100.000 de locuitori a scăzut cu 28% între 2009 și 2016. Există trei motive principale. Primul, că băncile adoptă politici de cost cutting din cauza unui nivel al ROE aflat la valori istoric scăzute. Al doilea motiv este schimbarea tehnologică. Odată cu introducerea autentificării digitale, prin elemente biometrice precum vocea, amprenta sau semnătura digitală, precum și datorită progresului funcționalităților mobile și online banking, există acum mult mai multe experiențe tech-friendly pentru consumatorii aflați mai mereu în criză de timp.
Cel de-al treilea motiv derivă din cel de–al doilea: este vorba despre schimbarea comportamentului de consum. Din 2014 încoace, numărul clienților care intră în agențiile fizice a scăzut cu 10-15%, iar proporția tranzacțiilor realizate de la distanță la unele dintre cele mai mari bănci din Europa a crescut la 50%.
Toate aceste lucruri au determinat băncile să se concentreze pe planurile de transformare a rețelelor de unități fizice, iar principalele zone în care se intervine sunt îmbunătățirea servirii clienților, schimbarea rolului angajaților din unități și introducerea experiențelor digitale interactive și tehnologiilor self-service. Scopul este de a scoate tranzacțiile din unitățile fizice pentru ca activitățile din agenții să se concentreze pe serviciile cu valoare adăugată mare.
În acest context, și noi am început un program de dezvoltare gândit pe o perioadă de 3 ani, care vizează modernizarea modelului de afaceri și creșterea competitivității băncii. Programul are patru obiective strategice, dintre care două implică utilizarea tehnologiei: customer experience și performanța businessului.
Din punct de vedere strategic, vrem să devenim o bancă mai orientată spre client, digitală și eficientă. Avem în vedere un model de afaceri omni-canal, care combină expertiza umană și eficiența digitală. Vrem să îmbunătățim timpul și calitatea proceselor. În ceea ce privește operațiunile, ne străduim să simplificăm organizarea și optimizarea proceselor pentru creșterea calității și a rapidității livrării proiectelor.
Ce aşteptări aveţi de la 2018 pentru bancă, pentru sectorul bancar dar şi pentru economia României?
Sistemul bancar evoluează foarte bine și putem trage concluzia că băncile au trecut peste ultimele consecințe ale crizei. Rezultatele raportate de sistemul bancar local sunt determinate de măsurile luate în ultimii câțiva ani, în special la nivelul creditelor neperformante, care sunt într-o scădere constantă. Desigur, alți factori precum creșterea economică constantă și încrederea care a revenit și a dus la creșterea creditării, au contribuit și ei la creșterea profitului net al sistemului bancar. Dar este de așteptat ca această curbă de creștere să înceapă să se aplatizeze. Ne așteptăm ca și 2018 să fie un an bun, dar multe lucruri depind și de cadrul macroeconomic.
La nivelul sistemului, există o serie de tendințe care capătă consistență: simplificarea modelelor operaționale și de business; o tendință către consolidare, ilustrată de cele câteva încercări de ieșire din piața românească și reconsiderarea și reformarea dialogului cu clienții.
Pentru România, 2018 are și riscuri, și oportunități. Este nevoie de un cadru legal și fiscal predictibil și transparent. Dacă se lucrează la o legislație referitoare la sistemul bancar, ea ar trebui să facă obiectul unui dialog prealabil între toate părțile interesate, în așa fel încât să nu contrazică esența economiei de piață. De asemenea, există un risc legat de cadrul macroeconomic, care are nevoie de stabilitate; ultima criză a arătat că sistemul bancar românesc este robust, dar că poate fi afectat de turbulențe globale.
Pe de altă parte, nevoia de infrastructuri moderne devine urgentă. Lipsa mijloacelor moderne de transport (autostrăzi, căi ferate modernizate) amenință continuarea creșterii economice. Băncile au un rol major în acest proces de modernizare.
Absorbția fondurilor europene este în egală măsură o provocare și o oportunitate majoră. Rata de absorbție este încă scăzută, dar fondurile europene sunt unele dintre cele mai importante șanse pe care România le are de a se moderniza. BRD este pregătită să intervină cu experiența pe care o are în co-finanțarea de proiecte, o activitate pentru care avem o echipă dedicată, formată din bancheri experimentați.
La final, pentru că sunteţi pentru prima dată în faţa cititorilor noştri, aş dori să răspundeți la câteva întrebări blitz:
Cartea preferată?
Cartea preferată este „I, Robot”, care este de fapt o serie de romane de science fiction scrise de Isaac Asimov. A fost scrisă acum 70 de ani și multe dintre ideile expuse în aceste romane sunt încă valabile azi, cum este cea referitoare la etica inteligenței artificiale.
Muzica preferată?
Am gusturi muzicale destul de eclectice, dar cel mai mult ascult muzică clasică (orice, de la J.S. Bach la I. Stravinsky) și jazz/blues. Îmi place să ascult muzică atunci când conduc.
Sportul preferat?
În tinerețe, practicam scrima. Am început cu floreta, apoi am trecut la sabie, pe care o și prefer. A trebuit să mă opresc în timpul studiilor și, din păcate, nu m-am mai reapucat niciodată.
Munte sau mare?
Muntele. Îmi place să mă plimb, să mă bucur de aerul curat și de peisajele frumoase.
Locul preferat din România?
Sinaia. Este aproape de București, dar se simte foarte departe, atât geografic, cât și cronologic.
Oraşul/regiunea în care se poate petrece cea mai frumoasă vacanţă?
În Franța, cu familia (copiii mei sunt mari, deci nu ne putem întâlni atât de des pe cât am vrea!).
COMMENTS