China s-a bucurat de o expansiune economică impresionată în ultimele decenii, consolidându-se ca putere globală și construind o clasă de mijloc emergentă. Această evoluție s-a produs printr-un amestec între principiile comuniste ale regimului de guvernare și adoptarea strategică a pieței libere. S-a construit, astfel, o formă nouă de capitalism ghidat de stat, care a deschis o nouă eră de prosperitate economică.
Totuși, stagnarea economică recentă a pus sub semnul întrebării acest model, forțând guvernul chinez să își reconsidere abordarea, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România, companie de tip fintech, care oferă acces instantaneu la piețele financiare, prin intermediul unei platforme online și al unei aplicații mobile.
Sectorul imobiliar cheie al Chinei nu a înregistrat prea multe îmbunătățiri după o serie de măsuri guvernamentale implementate pentru a stimula industria, chiar dacă alte părți ale economiei par să se stabilizeze. Vânzările de proprietăți noi au atins un total de 147 miliarde de dolari în primele două luni ale acestui an, potrivit datelor publicate luni, 18 martie, de Biroul Național de Statistică al Chinei (BNS). Acest lucru este echivalent cu o scădere de 29,3% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Scăderea marchează un ritm mult descendent mai rapid, față de aceeași perioadă a anului trecut, când vânzările de proprietăți noi au scăzut cu doar 0,1% comparativ cu 2022. Cu toate acestea, alte părți ale economiei – inclusiv consumul, producția industrială și investițiile în infrastructură – par să dea dovadă de îmbunătățire datorită unei dezvoltări a cheltuielilor de sărbători, a exporturilor puternice și a stimulării infrastructurii conduse de stat”, arată Radu Puiu.
Vânzările de retail au crescut cu 5,5% în perioada ianuarie-februarie față de aceeași perioadă a anului precedent, valoare ușor mai mare decât creșterea de 5,2%, așteptată de un sondaj Reuters. Producția industrială a urcat cu 7% în primele două luni ale acestui an, față de aceeași perioadă din 2023, depășind creșterea de 5% prognozată în același sondaj.
Sărbătorile și turismul, boom important pentru economie
Dar este încă incertă menținerea acestor creșteri, punctează analistul financiar din cadrul XTB România. Consumatorii au fost susținuți, temporar, de cheltuielile privind festivitățile de la acest început de an. Cifrele economice pentru lunile ianuarie și februarie sunt, de obicei, prezentate laolaltă în China, pentru a „netezi” variațiile cauzate de Anul Nou Lunar, care poate fi celebrat în oricare dintre cele două luni, în funcție de anul calendaristic. Este cea mai mare sărbătoare națională a țării, în care fabricile și întreprinderile rămân închise timp de cel puțin o săptămână.
În acest an, numărul de călătorii ale turiștilor interni și veniturile din timpul sărbătorii au crescut, în comparație cu anul trecut, precum și cu cifrele de dinaintea pandemiei din 2019. Acest lucru este în concordanță cu indicele puternic al directorilor de achiziții din industria prelucrătoare Caixin, publicat de S&P Global la începutul acestei luni.
„Indicele, care se concentrează pe firmele de producție orientate spre export din China continentală, a crescut la 50,9 în februarie, față de 50,8 în ianuarie, marcând a patra lună consecutivă de expansiune. Creșterea producției fabricilor ar putea fi determinată de cererea puternică de exporturi. Cifrele vamale au arătat că exporturile Chinei au crescut cu 7,1% în perioada ianuarie-februarie față de anul trecut, cu mult peste așteptările pieței”, subliniază analistul financiar din cadrul XTB.
Investițiile în active fixe – cum ar fi fabrici, drumuri și rețele electrice – au crescut cu 4,2% în primele două luni ale acestui an, depășind estimările analiștilor. Acest lucru este determinat în principal de investițiile conduse de stat, au arătat datele NBS. Cu toate acestea, declinul imobiliar și cererea internă slabă necesită mai multă susținere guvernamentală pentru a susține creșterea.
În absența unor stimulente decisive legate de consum în acest an, ar putea fi dificil să se mențină un ritm robust al cheltuielilor. Unele dintre noile inițiative guvernamentale de stimulare a cheltuielilor de consum – inclusiv înlocuirea bunurilor de folosință îndelungată vechi, cum ar fi mașinile și electrocasnicele, ar putea ajuta. Perspectivele economice din al doilea trimestru sunt încă destul de incerte.
Exporturile, cartea câștigătoare pe care se bazează China
În timp ce exporturile au ajutat la compensarea parțială a impulsului intern slab de la începutul anului, o redresare sustenabilă necesită mai mult sprijin politic. Beijingul continuă să se confrunte cu o sarcină dificilă în acest an pentru a stimula creșterea și a combate deflația. Premierul Li Qiang a declarat că guvernul a stabilit obiectivul de creștere pentru acest an la aproximativ 5% și obiectivul de inflație la 3%.
„De la oțel și automobile la electronice de consum și panouri solare, fabricile chinezești identifică tot mai mulți cumpărători de bunuri în străinătate. Apetitul pentru bunuri este binevenit pentru China, care se confruntă cu o scădere severă pentru segmentul care a fost cel mai mare motor de creștere al economiei: construcția și amenajarea de apartamente. În paralel, alte țări sunt tot mai îngrijorate de faptul că ascensiunea Chinei are loc, parțial, pe fondul cererii externe și încep să ia măsuri”, explică Radu Puiu.
Uniunea Europeană a anunțat, la începutul lunii martie, că se pregătește să introducă taxe vamale de import pentru toate mașinile electrice care sosesc din China. UE a declarat că a găsit „dovezi substanțiale” potrivit cărora agențiile guvernamentale chineze au subvenționat în mod ilegal aceste exporturi, acuzație negată de Beijing. Deși valoarea tarifelor va fi stabilită în vară, măsura se aplică începând din 7 martie oricărei mașini electrice importate de blocul comunitar.
În timpul unei vizite la Beijing în decembrie, liderii europeni au avertizat că guvernul compensează criza imobiliară națională prin construirea mai multor fabrici decât sunt necesare. China produce deja o treime din bunurile manufacturate la nivel global, mai mult decât Statele Unite, Germania, Japonia și Coreea de Sud la un loc, potrivit Organizației Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială. De asemenea, Uniunea Europeană a luat în considerare posibilitatea de a impune restricții la importul de turbine eoliene și panouri solare.
De altfel, India a anunțat anul trecut că va impune tarife vamale extinse pentru oțelul din China, iar Turcia și-a exprimat pentru că a doua cea mai mare economie exportă într-un mod dezechilibrat și importă puțin. Pe de altă parte, administrația Biden, care a menținut în vigoare tarifele fostului președinte Donald Trump, a impus o listă tot mai lungă de restricții asupra exporturilor americane de înaltă tehnologie.
China a identificat modalități prin care ocolește unele tarife. Componentele chinezești merg în volume din ce în ce mai mari în țări precum Vietnam, Malaezia și Mexic. Aceste țări procesează bunurile, și, astfel, sunt încadrate ca produse proprii, nu cu proveniență din China. Aceste țări expediază apoi bunurile în Statele Unite și în Uniunea Europeană, beneficiind de tarife scăzute sau chiar de condiții de liber schimb. Katherine Tai, reprezentantul pentru comerț al Statelor Unite, a avertizat că acordul dintre SUA, Mexic și Canada, care a înlocuit Acordul nord-american de liber schimb, urmează să fie revizuit în vara anului 2026. Aceasta a sugerat că Statele Unite ar putea insista asupra înăspririi regulilor privind originea componentelor, în special pentru mașini.
Majoritatea restricțiilor comerciale din ultimii ani au vizat China
În plus față de tarifele care se profilează pentru produsele energetice „eco” importate, Europa va introduce o taxă pentru importurile din întreaga lume, bazată pe cantitatea de dioxid de carbon emisă. Noua taxă este cunoscută sub numele de „Mecanismul de ajustare la frontiera de carbon”, sau CBAM. În Europa, taxa a fost supranumită „C-bomb”, deoarece va viza, preponderent, importurile care provin direct sau indirect din China. Două treimi din energia electrică din China este generată prin arderea cărbunelui, care poluează puternic, ceea ce înseamnă că multe dintre exporturile sale către Europa ar putea fi afectate de noua taxă.
„Aceste noi măsuri confirmă rezultatele unui studiu recent al Fondului Monetar Internațional, care a constatat că numărul restricțiilor comerciale din întreaga lume aproape s-a triplat în ultimii patru ani, multe dintre acestea vizând China. Deși acest stat puternic s-a bazat ani de zile pe investițiile interne pentru a-și susține creșterea, investițiile nu mai sunt suficiente pentru a susține dezvoltarea economică la niveluri pe care guvernul le consideră acceptabile. Economia sa a devenit îngreunată de o datorie guvernamentală și una comercială, care se extind. Acest lucru alimentează neliniștea economică la nivel intern, reducând cheltuielile de consum, precum și angajările și investițiile în afaceri”, subliniază analistul financiar din cadrul XTB România.
Noul plan economic anunțat urmărește să majoreze cheltuielile de consum prin abordarea provocărilor demografice ale țării, inclusiv prin politici care încurajează creșterea natalității, deoarece îmbătrânirea populației Chinei reprezintă un risc structural pentru perspectivele economice pe termen lung. Planul include, de asemenea, măsuri de eliminare a restricțiilor privind investițiile străine în industria prelucrătoare și își reînnoiește angajamentul de a se implica în tehnologii precum informatica cuantică, big data și inteligența artificială. Autoritățile ar putea „injecta” mai multe stimulente în cursul anului, dacă economia nu își atinge obiectivul de creștere.
În acest context, poate China să atingă obiectivele economice? Aceasta rămâne o întrebare deschisă al cărei răspuns îl vom afla pe măsură ce anul se va apropia de final.
„Totuși, în luna martie, prognozele băncilor sunt destul de optimiste. HSBC este «foarte pozitivă» în ceea ce privește perspectivele pe termen mediu și lung ale economiei chineze, în ciuda factorilor de risc actuali. Fondul Monetar Internațional a estimat că China va rata cu puțin ținta de 5% în 2024, estimând o creștere a PIB-ului de 4,6%, pe care FMI se așteaptă apoi să scadă la 3,5% până în 2028”, explică Radu Puiu, analist în cadrul XTB România.
COMMENTS