Zece întrebări și răspunsuri legate de aplicarea impozitului minim global în România

Ana Petrescu-Mujdei, Senior Manager, Impozitare Directă, Deloitte România

Impozitul minim pe profit la nivel global, de 15%, se aplică începând cu anul acesta și în România, ca urmare a transpunerii în legislația locală a Directivei europene 2022/2523, privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaționale și a grupurilor naționale de mari dimensiuni, prin Legea 431/2023. Inițiativa are la bază pilonul doi (Pillar Two) din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). 

Pe scurt, societățile din România care fac parte din grupuri de mari dimensiuni (cu venituri totale de peste 750 de milioane de euro) trebuie să calculeze anual cota efectivă de impozitare, iar dacă aceasta este mai mică de 15%, să plătească un impozit suplimentar ca diferență până la această cotă. 

Sistemul în baza căruia se stabilește impozitul suplimentar este extrem de complex însă, din practică, s-au conturat deja câteva întrebări frecvente și potențiale răspunsuri care pot ajuta contribuabilii din România să se conformeze.  

• Dacă o companie nu are cifra de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro, însă face parte dintr-un grup local cu activitate internațională, intră sub incidența impozitului minim global? 

Prevederile legii 431/2023 se aplică contribuabililor care au sediul pe teritoriul României și fac parte dintr-un grup național sau multinațional care a obținut venituri anuale consolidate la nivelul grupului de cel puțin 750 de milioane de euro în cel puțin două dintre cele patru exerciții financiare anterioare anului de referință (deci în perioada 2020 – 2023, pentru anul 2024). 

• Grupul din care face parte compania în cauză are mai multe societăți în România. Care dintre ele va gestiona obligația de raportare? 

Legislația nu conține prevederi specifice în acest sens. Prin urmare, decizia se va lua la nivelul grupului, în funcție de anumite criterii (de exemplu, societatea care are un manager de taxe sau cea al cărei director financiar și-a asumat deja responsabilități de coordonare la nivelul grupului de societăți din România). În practică, există tendința de a desemna entitatea care are o activitate mai complexă în România, în special în situația în care conducerea acesteia și-a asumat deja și un rol de coordonare în cadrul grupului cu privire la alte aspecte financiare. 

• Dacă societatea mamă nu este din UE, se mai aplică regulile impozitului minim global pentru societatea din România?

Da, și în această situație se aplică noile reguli, întrucât România a implementat impozitul minim național în legislația sa, iar societățile care intră sub incidența acestuia au obligația de a calcula, declara și plăti acest impozit. Mai mult, din 1 ianuarie 2025 se aplică și regula profiturilor sub-impozitate (denumită și „regula UTPR” – undertaxed profits rule), conform căreia societatea din România ar putea plăti impozit suplimentar, în funcție de nivelul activelor corporale și de numărul de angajați, dacă în jurisdicția societății mamă nu se aplică regulile impozitului minim global. 

• Cum se calculează rata efectivă de impozitare în scopul aplicării regulilor Pillar Two: ca raport între impozitul pe profit și profitul contabil brut?

Nu, din păcate cota efectivă de impozitare nu se poate determina atât de simplu. Aceasta se va calcula potrivit regulilor OCDE, care sunt menționate succint în Legea 431/2023. Calculul are un grad ridicat de complexitate și include multiple ajustări contabile, financiare și fiscale. 

• Cum influențează facilitățile fiscale aplicate cota efectivă de impozitare? 

Multe societăți aplică facilități fiscale în calculul impozitului pe profit în prezent, cum ar fi bonificația pentru capitaluri proprii pozitive și pentru creșterea capitalului propriu ajustat (potrivit OUG 153/2020), scutirea de impozit pe profitul reinvestit și creditul fiscal pentru sponsorizare. 

Ca urmare a aplicării acestor facilități fiscale, rata efectivă de impozitare se poate reduce sub pragul minim de 15%, astfel că este posibil să intervină obligația de a plăti diferența de impozit până la 15%. Prin urmare, contribuabilul în cauză trebuie să efectueze o analiză detaliată, ținând cont de impactul pe care îl are fiecare facilitate aplicată, precum și de alte opțiuni disponibile. Spre exemplu, trebuie verificat cum afectează procedura de redirecționare a impozitului pe profit pentru sponsorizări rata efectivă de impozitare.

• Dacă societatea înregistrează pierdere fiscală, poate datora impozit minim global?

Până în 2026, nu ar trebui ca societatea cu pierderi să datoreze impozit minim global, atât timp cât aceasta înregistrează cheltuieli salariale și active corporale (în baza normelor OCDE privind regimurile de protecție). În acest sens, societatea trebuie să se asigure de consecvența datelor incluse în raportarea Country by Country și a situațiilor financiare utilizate în scopul acestei raportări și să păstreze documentația aferentă. 

• Dacă societatea aplică impozitul minim pe cifra de afaceri în anul 2024, poate datora și impozit minim global? 

Da, impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul minim global sunt doua impozite diferite, deci teoretic este posibil ca o societate să le datoreze pe ambele. 

Teoretic, există argumente ca impozitul minim pe cifra de afaceri să poată fi luat în calcul la stabilirea ratei efective de impozitare și să ducă la creșterea acesteia și, implicit, la scăderea riscului de a datora impozit minim global. Dar, din păcate, acest lucru nu este expres menționat în legislația din România, iar normele OCDE conțin și prevederi care limitează includerea unui impozit pe cifra de afaceri în categoria impozitelor care pot fi luate în calcul la stabilirea ratei efective de impozitare. 

• Dacă prima dată de raportare pentru impozitul minim global e în 2026, societatea trebuie să acționeze în vreun fel la acest moment? 

Da, pentru că, dacă societatea va datora un impozit minim global pentru anul 2024, acesta trebuie înregistrat în contabilitate în cursul acestui an. Prin urmare, trebuie realizată o analiză pentru a determina care va fi impactul din prisma impozitului minim global pentru societate, pentru anul 2024. Însă, în prima fază, este recomandat ca societatea să analizeze în ce măsură poate aplica unul din regimurile de protecție.

• Care este formularul de raportare pentru impozitul minim global în România? 

Momentan, în legislația locală nu există un model pentru formularul de raportare, însă este de așteptat să fie publicat până la sfârșitul anului. OCDE a publicat un astfel de model  – GloBE information return  -, deosebit de complex, care va trebui completat pentru fiecare jurisdicție în care grupul își desfășoară activitatea.

• Se pot îndeplini obligațiile de calcul, de declarare și de plată de către grup pentru o societate din România? 

Impozitul suplimentar național se calculează, se declară și se plătește în România, de către societatea locală și, potrivit legislației, există obligația ca profiturile excedentare naționale să fie cele înregistrate în contabilitatea individuală a societății (Ordinul 1802/2014). Separat, la nivelul grupului, se va face un alt calcul pentru România, pornind de la datele raportate în situațiile financiare consolidate conform standardului contabil aplicabil (de exemplu, IFRS, US GAAP etc.).

În cazul societăților care aplică standardul IFRS, potrivit legislației românești, dacă și grupul folosește același standard, obligațiile de declarare și plată rămân în sarcina societății românești, dar va fi necesar un singur calcul.

În concluzie, respectare obligațiilor legate de impozitul minim global implică numeroase aspecte, de o complexitate ridicată, astfel că societățile vizate trebuie să se pregătească temeinic în acest sens.