„Banca Transilvania, dintre băncile de top, are cele mai mari dobânzi, deși avem lichiditate foarte mare. Clienții sunt foarte sensibili, receptivi la dobânzi, așa încât am ales să oferim randamente bune, ca să păstrăm economiile în sistem. Dobânzile vor mai crește și corelat se va vedea o revenire a economisirii românilor. Referitor la credite, dorim să păstrăm ritmul. Avem încredere în economie”, spune ӦmerTetik, Directorul General al Băncii Transilvania.
Cum au fost primele șase luni ale anului, în contextul unor tensiuni geopolitice nemaiîntâlnite și al unei inflații ridicate și care persistă?
Am continuat să avem apetit pentru finanțare. Pe de altă parte, atenția noastră a fost îndreptată spre administrarea riscurilor specifice acestei perioade și spre susținerea clienților.După doi ani de incertitudine din cauza pandemiei, 2022 a fost până acum dificil și imprevizibil în business și geopolitic, cu inflație, perturbarea lanțului de aprovizionare, incertitudini în domeniul energetic, crize politice în Europa și, bineînțeles, marcat de conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, consumul populației, deși a încetinit în unele zone, este încă la nivel ridicat și asta se vede în business și în finanțare. Ce am realizat din punctul de vedere al obiectivelor de creștere organică și punctual pe linii de business vom comunica în detaliu la finalul lunii august, odată cu publicarea rezultatelor financiare.
Mulți analiști văd la orizont un „tsunami financiar”: are sistemul bancar românesc capacitatea de a rezista? Cu ce costuri? Dar economia României?
În prezent, sistemul bancar din România prezintă o poziție solidă, cu o capacitate mare de rezistență la eventuale ajustări în economie, supravegheat de BNR. Asta pentru că băncile au început anul cu o capitalizare foarte bună, cu lichiditate ridicată, dar mai ales cu deschidere în ceea ce privește finanțarea. Și economia României are o structură de rezistență mult mai solidă în prezent, în ciuda provocărilor. Am văzut că investițiile străine au crescut cu peste 50% an/an în prima parte a anului, ceea ce arată încrederea capitalului străin în potențialul de creștere și dezvoltare din România. A crescut și rata de absorbție a fondurilor europene cu 5,8 puncte procentuale în primul semestru din 2022. Așa încât avem și motive să fim optimiști.
Banca Transilvania a dat mereu dovadă de positivism și calmitate în fața crizelor. Care este politica de dobânzi la depozite și cum abordați problema creditării?
Banca Transilvania, dintre băncile de top, are cele mai mari dobânzi, deși avem lichiditate foarte mare. Clienții sunt foarte sensibili, receptivi la dobânzi, așa încât am ales să oferim randamente bune, ca să păstrăm economiile în sistem. Dobânzile vor mai crește și corelat se va vedea o revenire a economisirii românilor. Referitor la credite, dorim să păstrăm ritmul. Avem încredere în economie. Creditarea companiilor este influențată însă de o serie de tendințe, iar într-o primă etapă cred că va fi mai puțin influențată de creșterea costurilor. Avem în pipeline o serie de finanțări mari.
Unde se vor stabiliza ratele dobânzilor la credite și, respectiv, depozite?
Din ce vedem acum, este spațiu de creștere pe termen foarte scurt pentru ratele de dobândă la credite și depozite, dar cu ritmuri reduse. Pe de altă parte, acestea se vor reduce în 2023, pe fondul temperării presiunilor inflaționiste. Deci trebuie să fim cu toții cu ochii pe cifre.
Sunteți o companie listată: ce a însemnat această perioadă plină de turbulențe, privit din punctul de vedere al evoluției bursiere? Cum putem convinge acționarii să judece prin prisma rezultatelor și mai puțina emoțiilor?
De când suntem cotați la Bursă, de 25 de ani, am trecut prin mai multe perioade de turbulențe ale piețelor de capital, însă am avut dintotdeauna capacitatea de a acționa rapid și de a optimiza modelul de business. Iar acum facem ceea ce știm cel mai bine, să fim cel mai mare finanțator al economiei românești, iar prin rezultatele noastre să convingem cât mai mulți acționari să aleagă TLV și, odată ce o fac, să simtă că le generăm valoare.
Mai ales în acest an, am văzut o afinitate în creștere pentru trading. Oamenii se îndreaptă fie spre platforme de tranzacționare externe, fie interne. În primul caz, este vorba de acțiuni și de companii de multe ori cu notorietate mare. Cred că sunt companii foarte bune și în România, de aceea recomand traderilor de retail să își pună pe hartă și investiții în țara noastră.
Referitor la factorii care stau la baza deciziei de a investi, în mod clar sunt mai mulți, iar emoțiile ar putea fi unul dintre aceștia. De aceea este important ca investitorii să-și stabilească de la început tipul de investiții pe care vor să le facă – pe termen scurt, mediu sau lung, precum și procentul din valoarea portofoliului pe care vor sa aloce către diferite tipuri de instrumente, și anume acțiuni, obligațiuni ori titluri de stat. Odată stabilit acest cadru, probabilitatea de a reacționa și de a lua decizii pur emoționale este mai mică și se vor focusa pe rezultatele companiilor, pe planurile lor, pe rolul lor în industria din care fac parte, pe abordările sustenabile și contribuția la comunitate.
Semafoarele galbene de care vorbeam anterior se referă la NPL și respectiv credite aflate în restructurare. Mai e loc de curățare a bilanțurilor? Cât de probabilă e reinflamarea ratei creditelor neperformante și urcarea ei spre 10%, cum estima chiar BNR la finele anului trecut?
Calitatea portofoliilor de credite se va deteriora pe termen scurt și e natural, având în vedere mai ales contextul internațional. Dar nu ne așteptăm la evoluții similare cu cele din perioada 2010 – 2014 pentru că sectorul privat e mult mai solid acum. Practic, în toate sectoarele economiei sunt companii performante, cu structura bilanțieră foarte bună, pregătite de achiziții și fuziuni. Practic, creșterea dobânzilor, în contextul creșterii inflației, determină în timp o încetinire a creditării și o creștere a numărului de clienți care au dificultăți la plata ratelor bancare, ceea ce înseamnă creșterea ratei creditelor neperformante.
Din păcate, statele europene se confruntă cu o degradare a principalilor indici macroeconomici, iar inflația a ajuns la un nivel record în EU, așa cum vedem și în România. În acest moment, probabilitatea ca NPL să crească spre pragul de 10% în trimestrele următoare este redusă. Dar suntem aici pentru clienții noștri și îi vom susține inclusiv pe cei care au dificultăți de plată.
La momentul actual avem un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar: cum poate fi păstrat acesta, cum putem convinge românii să economisească în continuare?
Raportul acesta ne arată că oamenii economisesc, dar iau și finanțări. Ca perspectivă, în scenariul central, acest raport va avea totuși o traiectorie de scădere pe termen mediu, spre un nivel de 65% la finalul anului 2024. Asta, de la peste 73%, cât a fost în iunie 2022. Ne așteptăm ca depozitele să crească cu ritmaccelerat în trimestrele următoare. Vedem un nivel ridicat al ratei de economisire, susținut și de dobânzile în creștere pe care le au băncile la depozite.
Ce așteptări aveți de la cea de a doua parte a anului 2022 și cum priviți 2023?
Ne așteptăm la ajustări în economia reală până în primăvara anului viitor, inclusiv în contextul deteriorării climatului macroeconomic la nivel mondial și pe plan european. Pe de altă parte, fluxurile investiționale vor continua în 2023, an care se poate contura ca unul al surprizelor pozitive, dar și al marilor transformări la nivel mondial. Implementarea programelor europene, oportunitățile decurente din tensiunile geo-politice regionale, nivelul accesibil al costurilor reale de finanțare și poziția solidă a sectorului bancar susțin aceste perspective.
COMMENTS